Bâlbâiala

In mod obisnuit, balbaiala este considerata un defect, care se manifesta prin intreruperi, opriri, sau repetarea unor silabe, cuvinte sau a unor sunete.

In mod general, balbaiala este considerata ca o tulburare a controlului motor al vorbirii in care inlantuirea succesiva a sunetelor din cuvinte nu se mai poate realiza dupa modelul expresiv si firesc al unei limbi.

Formele balbaielii

Paunescu, C. (1966) precizeaza ca balbaiala se manifesta prin repetarea primelor silabe, cu pauze mai mari sau mai mici intre silabe si restul cuvantului. Aceste repetari ale silabelor in mod constant, insotite de o stare de tensiune afectiva, se numesc ,,clonii", si de aceea balbaiala se numeste "clonica".

In alte cazuri, balbaiala se manifesta prin spasme puternice ale aparatului fonoarticular, adica prin inclestarea maxilarelor, fara sa fie in stare sa articuleze un sunet. Aceasta este "balbaiala tonica", in care spasmele aparatului articulator sunt elemente dominante.

In ultimile decenii, in locul denumirilor clasice de "balbaiala clonica" si "balbaiala tonica" se utilizeaza din ce in ce mai mult termenii "balbaila primara" si "balbaiala secundara", termeni introdusi de Bluemel (1960). Autorul considera ca in majoritatea cazurilor balbaiala apare sub forma "primara", caracterizata prin prelungiri ale unor sunete. In prima faza toate aceste simptome sunt lipsite de efort si au un caracter inconstient. In momentul in care balbaitul devine constient de proriul sau defect, incearca sa-l evite, recurgand la eforturi de supreincordare musculara, balbaiala devine "secundara".

"Sub impulsul fricii de a nu gresi, balbaitii recurg la un efort exagerat al miscarilor respiratorii si articulatorii. Cu cat starea de tensiune neuro-musculara este mai accentuata, cu atat vocea devine tot mai inabusita prin spasme evidente. In general pe langa grimasele faciale, apar o serie de ticuri sau miscari ale bratelor."

Cauzele balbaielii

Balbismul este o tulburare cu etiologie incerta, insa cercetarile din ultimii ani pun balbaiala pe seama unui complex de factori ce tin de: fizic, predispozitie psihica si de mediul de dezvoltare. S-a constatat ca factorii psihologici in sine nu declanseaza balbaiala, ci doar o pot agrava: stres, anxietate, rusine, stima de sine scazuta, etc.