O Scrisoare Pierdută

Titlul evidentiaza pretextul în jurul caruia se dezvolta întâmplarile: pierderea da catre Zoe Trahanache a unei scrisori de dragoste care îi era adresata lui Stefan Tipatescu, prefectul judetului.

Tema operei o constituie prezentarea vietii social-politice dintr-un oras de provincie în preajma alegerilor pentru Camera, în lupta electorala antrenându-se atât fortele puterii cât si cele ale opozitiei.

În partea de început sunt prezentate personajele si precizarea ca actiunea piesei se petrece în capitala, într-un judet de munte, în zilele’’noastre’’.

Comedia are patru acte cuprinzând fiecare câte noua, paisprezece, sapte si respectiv paisprezece scene, iar actiunea în totalitatea ei cuprinde o serie de întâmplari ale farsei electorale din 1883 la care iau parte toate personajele.

Actul I cuprinde în primele doua scene, expozitiunea în care facem cunostinta cu Tipatescu, prefectul judetului si cu Pristanda, politaiul orasului si unealta ascultatoare peste masura a celor aflati la putere, în jurul carora evolueaza celelalte personaje ale piesei.

Intriga comediei o constituie pierderea scrisorii si se petrece înainte de începerea actiunii, deoarece în act.I, scena I, Tipatescu afla deja de la Pristanda ca Nae Catavencu este în posesia unei scrisori care îi poate asigura reusita în alegeri. Acest fapt va declansa desfasurarea întregii actiuni.

Alertat, prefectul îi ordona politaiului sa afle despre ce e vorba, dar între timp Zaharia Trahanache si apoi Zoe, sotia acestuia, sunt santajati de Catavencu, adversarul lor politic, cu publicarea scrisorii compromitatoare daca nu îl vor sprijini în alegeri. Acestia îl anunta pe rând pe prefect de cele întâmplate, iar el devine din ce în ce mai nelinistit.

Intra în actiune Farfuridi si Brânzovenescu (primul fiind preferatul puterii pentru functia de deputat), deoarece îi banuiesc pe aliatii politici de tradare, vazându-i pe Trahanache, Zoe si pe Pristanda în vizita la Nae Catavencu. Mai mult, abilul Catavencu distribuie în oras bilete prin care sustine ca acesta va fi sprijinit în alegeri chiar de prefect.

Stefan Tipatescu si Zoe afla de la Cetateanul turmentat ca N. Catavencu i-a sustras scrisoarea, iar Pristanda comunica pretentiile detinatorului armei de santaj: alegerea ca deputat. Linistea aparenta o aduce Zaharia Trahanache care le spune ca l-a descoperit pe ’’onorabilul’’cu o polita falsificata si e demn de o grea pedeapsa, cu alta plastografie.

În actul II continua desfasurarea actiunii crescând în intensitate, caci toata lumea intra într-o vizibila agitatie. Farfuridi si Brânzovenescu trimit o depesa la Centru, la Bucuresti, acuzându-l pe prefect de tradare. Pristanda îl aresteaza pe Catavencu din ordinul lui Tipatescu. Speriata de cele întâmplate si de posibilitatea publicarii scrisorii, Zoe accepta sa se întâlneasca cu N. Catavencu, încercând sa-l lamureasca si pe prefect sa-l sustina în alegeri. Acesta refuza din cauza depesei celor doi, care ajunsese deja la Bucuresti. Îi propune însa adversarului numeroase functii si o mosie, dar acesta nu vrea decât mandatul de deputat, ceea e face ca prefectul sa devina impulsiv. Pâna la urma Zoe îl va determina si pe Tipatescu sa fie de partea lui Catavencu iar Cetateanul turmentat e sfatuit sa faca si el acelasi lucru.

Nemultumirea cuplului Farfuridi – Brânzovenescu creste, si ameninta din nou cu reclamatiii la Centru. Între timp Pristanda aduce o telegrama prin care anunta numele candidatului propus de la Centru.

Actul III este cel al discursurilor candidatilor continând si punctul culminant al actiunii.

Discursul lui Farfuridi ilustreaza o adevarata betie de cuvinte si expresii lipsite de orice logica, iar cel sustinut de Catavencu este de tip demagogic. În pauza dintre cele doua discursuri reprezentantii partidelor se încaiera mai întâi verbal iar catre finalul actului e aproape o înfruntare fizica. Zaharia Trahanache arata prefectului si sotiei sale polita falsificata de Catavencu si e hotarât sa anunte candidatura lui A. Dandanache.

De fapt, momentul în care ’’venerabilul’’ anunta numele candidatului trimis de la Centru constituie punctul culminant al piesei.

În încaierarea finala, Catavencu îsi pierde palaria, pe care o gaseste Cetateanul turmentat.

În actul IV actiunea evolueaza catre deznodamânt evidentiind înfrângerea lui Catavencu si alegerea lui Agamita Dandanache. Zoe se teme înca de publicarea scrisorii caci cel care o detinea disparuse ca prin miracol. Soseste A. Dandanache care povesteste cum tot printr-un santaj exercitat prin intermediul unei scrisori a ajuns sa fie propus de la Centru. Îsi face aparitia umil si Catavencu foarte spasit caci pierduse scrisoarea în timpul încaierarii. Vine si Cetateanul turmentat aflat în posesia scrisorii pe care o da’’adrisantului’’, adica Zoiei. Acum, Nae Catavencu amenintat de Zoe cu polita falsificata accepta sa conduca festivitatea organizata în cinstea noului ales si totul se termina într-o atmosfera de veselie si fericire prin acea totala împacare.