Switchul de rețea

Un switch de retea este este un dispozitiv hardware care conecteaza mai multe computere intr-o retea locala(LAN). O data cu implementarea Ethernetului huburile si switchurile sunt cele mai folosite dispozitive. Switchurile de retea (sau mai simplu swichurile) sunt aproape identice cu huburile de retea. Diferenta este ca switchurile contin mai multa ,,inteligenta", si de asemenea sunt mai scumpe decat un hub. Spre deosebire de huburi, switchurile sunt capabile de a inspecta pachetele primite, determinand dispozitivele sursa si destinatie ale pachetului. Distribuind fiecare mesaj doar dipozitivelor conectate pentru care s-a emis, un switch conserva mai bine largimea de banda a retelei s ofera performante mai bune decat un hub.

Switchul joaca un rol foarte important in cele mai multeretele locale Ethernet(LAN). Switchurile principale dintr-o retea Ethernet suporta fie 10/100 Mbit/s fie 10/100/1000 Mbit/s, dar sunt si switchuri mai mari care pot suporta 10 Gbit/s. LAN-urile mijlocii si mari contin mai multe switchuri conectate intre ele. Aplicatiile Small Office, Home Office(SOHO) utilizeaza de obicei un singur switch.

Switchurile pot opera pe mai multe straturi (layers) OSI, cum ar fi cel fizic, conexiunea datelor, transport, retea. Un dispozitiv care lucreaza simultan pe mai multe astfel de straturi se numeste switch multistrat (multilayer switch).

Switchurile pot conecta si tipuri diferite de retele, cum ar fi Ethernet, Fibre Channel, ATM(Asynchronous Transfer Mode) si wireless. Conectivitatea se poate face la nivelul oricarui strat mentionat. Stratul 2 functional din modelul OSI (data link layer) este adecvat pentru transportul in interiorul unei singure tehnologii iar interconectarea tehnologii precum Etherne si token ring se face mai usor la stratul 3 (network layer).

In anumite medii unde exista nevoia unei puternice analize ale performantelor si securitatii retelelor, switchurile pot fi conectate prin routere WAN. Unii producatori distribuie firewalluri, retele de detectie a intreruperilor si module performante de analiza care se pot conecta in porturile switchului. In alte cazuri switchurile sunt folosite pentru a crea o imagine in oglinda a datelor care pot pleca spre un dispozitiv extern.

Switchurile opereaza la nivelul al 2-lea din sistemul OSI. Swirchul ,,invata" adresa MAC pentru fiecare dispozitiv conectat.switchurile mai pot interconecta folosin protocolul spanning-tree. Acesta permite gasirea celei mai bune cai intre dispozitive formandu-se o strucutura de arbore. Switchurile folosesc un plan de retrimitere al datelor, mult mai rapid decat alta interfata si care da impresia existentei mai multor cai intre aceleasi dispozitive. Odata ce un switch invata topologia retelei printr-un protocol spanning-tree, acesta retrimite datele prin 2 metode. In total exista 4 metode pe care un switch le poate folosi:

- Stocheaza si trimite - switch-ul actioneaza ca un buffer si, in mod uzual, realizeaza o insumare pentru fiecare cadru retransmis.

- Cut through - Switch-ul doar citeste adresa hardware a cadrului inainte de a o trimite mai departe. Nu exista detector de erori la aceasta metoda.

- Fragment free - Metoda incearca sa retina beneficiile ambelor metode prezentate anterior. Se verifica primii 64 de octeti din cadru, stocandu-se informatia legata de adresare. In acest fel cadrul isi va atinge intotdeauna destinatia. Detectia erorilor este lasata in seama dispozitivelor terminale de la nivelele 3 si 4, de obicei fiind vorba de routere.

- Adaptive switching - Metoda comuta automat intre cele trei metode precedente.

Metoda cut through apeleaza la ,,stocheaza si transmite" daca portul destinatie este ocupat in momentul sosirii pachetului. Metodele nu sunt controlate de utilizator, constituind sarcinile exclusive ale switch-ului.

Tipuri de switch-uri

1.Dupa forma

oMontate intr-un rack

oNemontate

2.Dupa posibilitatea de configurare

oNeconfigurabile

oConfigurabile

oInteligente

Prima categorie nu poseda interfata de configurare. Ele se regasesc uzual in mediile SOHO (LAN si Small office/Home office).

Optiunile de configuratie pentru switch-urile din a doua categorie variaza in functie de producator si de model. Modelele mai vechi utilizeaza o consola seriala. Dispozitivele mai recente folosesc o interfata web (uneori se pot configura si prin intermediul propriilor butoane, desi aceasta situatie nu este una tipica).

Switch-urile configurabile se regasesc in retele de dimensiuni medii/mari si prezinta un pret si o calitate mai ridicate. Sarcina de configurare necesita de obicei intelegerea nivelului 2 al retelelor.

Caracteristici ale switchului cu management

Hardware

Deobicei pe panoul frontal al switch-ului sunt:

- N porturi Ethernet (uzual 10/100 Mbps)

- portul consola (port serial pentru configurare folosind CLI)

- unul sau mai multe porturi Gigabit Ethernet pentru conectarea switch-ului la un port Ethernet de banda larga (backbone)

- unul sau mai multe sloturi pentru utilizarea unui transceiver mini-GBIC pentru conexiunea prin fibra optica la backbone

Configurarea acestor switch-uri se poate face prin:

- pagina web de configurare, accesand cu un browser adresa IP a switch-ului

- Command Line Interface (CLI), folosind o conexiune intre portul serial al calculatorului si portul serial din switch, si aplicatia Hyper Terminal cu datele de configurare furnizate de producatorul switch-ului

VLAN

http://en.wikipedia.org/wiki/Network_switch

http://compnetworking.about.com/od/hardwarenetworkgear/g/bldef_switch.htm

http://ro.wikipedia.org/wiki/Switch_de_re%C5%A3ea

http://dc-shop.ro/detalii_produs.php?cod=1957#