Medii de comunicații electronice

In lume exista multe retele cu echipamente si programe diverse. Retelele nu pot fi extinse prin simpla adaugare a unor calculatoare si cabluri. Fiecare topologie si arhitectura de retea are propriile sale limite. Totodata fiecare retea foloseste propriile protocoale, deci existenta retelelor de tipuri diferite inseamna a avea protocoale diferite. Indiferent de evolutia care va avea loc in lumea IT (tehnologia informatiei), mereu vor exista o varietate de retele, care pentru a putea comunica unele cu altele vor trebui sa se interconecteze.

Retele de tip LAN (Local Area Network) reprezinta cea mai comuna implementare a tehnologiei retelelor pentru firmele de marime mica-medie. O astfel de retea se caracterizeaza prin: operare intr-o arie geografica limitata, permite accesul utilizatorilor la medii de transmisie cu latime de banda mare, ofera conectivitate continua pentru serviciile locale, conecteaza fizic echipamente adiacente. Daca privim acest tip de retele prin prisma sistemelor de operare ce pot fi folosite, vom putea clasifica aceste retele in peer-to-peer si retele bazate pe servere. Retelele peer-to-peer nu implica existenta unui server care sa asigure serviciile in retea. Fiecare dintre calculatoarele retelei poate indeplini si functia de server. Utilizatorul este cel care hotaraste ce periferic sau informatie doreste sa fie accesata si de ceilalti membri ai retelei. Acest tip de retele se preteaza cel mai bine pentru firmele mici, unde, datorita complexitatii relativ reduse a activitatilor, nu este nevoie de servicii sofisticate. La polul opus, retelele bazate pe server(e) implica existenta cel putin a unui calculator care sa joace rolul de server. in acest caz, informatiile care trebuie partajate in cadrul firmei vor fi gestionate de server. Aceasta este solutia adoptata de majoritatea firmelor si ca urmare a posibilitatii gestionarii centralizate a securitatii retelei. Serverele dintr-o astfel de retea pot indeplini urmatoarele roluri: servere de fisiere si imprimare - ofera un suport sigur pentru toate datele companiei si gestioneaza tiparirea la imprimantele partajate in retea, servere pentru aplicatii - asigura componenta cu acelasi nume pentru aplicatiile client-server. Exemple de astfel de servere: Web-serverele, serverele pentru baze de date, servere de mail - gestioneaza mesajele electronice pentru clientii unei retele, servere pentru gestiunea securitatii - asigura securitatea unei retele locale cind aceasta este conectata la o retea de tipul Internetului. Pot fi incluse in aceasta categorie firewall-urile, proxy serverele, servere pentru comunicatii - asigura schimbul de informatii intre retea si clientii din afara acesteia (accesul prin dial-up, de exemplu).

Pentru desemnarea manierei de proiectare a unei retele se foloseste termenul topologie. Trebuie sa precizam ca exista doua tipuri de topologii: fizica si logica. Topologia fizica a unei retele se refera la configuratia mediilor de transmisie, a calculatoarelor si a perifericelor. Topologia logica reprezinta metoda folosita pentru transferul informatiilor de la un calculator la altul.

Topologiile fizice sunt: bus (magistrala), star (stea), ring (inel), tree (arbore). Aceasta clasificare nu are caracter absolut. Sint lucrari in care topologia retelelor este prezentata in alta maniera.

Retele de tip magistrala (Bus) A nu se confunda cu systern bus al calculatorului. Topologia magistrala este cea mai simpla modalitate de conectare a calculatoarelor intr-o retea: un singur mediu de transmisie (cablu) la care se conecteaza toate calculatoarele si perifericele, denumite in continuare noduri. (fig. 1.1.1) Avantajele sunt usurinta in conectarea calculatoarelor. Necesarul de cablu este redus. Dezavantajele sunt ca reteaua nu functioneaza daca apar intreruperi in cablu. Este nevoie de terminatori la ambele capete ale cablului. Problemele sint greu de identificat daca reteaua cade.

Figura 1.1.1. Topologie de retea magistrala