Freud include in psihologia sociala si culturala si tema religiei - deosebit de importanta pentru teologi.
Pentru a explica nasterea conflictului edipic Freud elaboreaza teoria, foarte contestata a hoardei primordiale.
Potrivit unei sublimari, cultura este produsul reziduurilor impulsionare reprimate si deci sublimate. In acelasi timp, ea est personificata in Supra-Eu. Renuntarea la impulsuri creeaza cultura; iar cultura, la randul ei , sub forma de sistem de valori sociale, pretinde reuntarea la impulsuri.
In contextul teoriei sociale are loc si "desacralizarea" familiei. In spartele casniciei, Freud descopera drame edipice, dorinte de incest si de moarte, o alternare continua de sentimente de iubire si ura, gelozie si rivalitate intre frati. In aceasta analiza mai putin "evlavioasa" a dinamicii familiale, el nu urmareste nicidecum dizolvarea institutiei casatoriei si a familiei, ci mai degraba sa le faca mai "umane".
De aceea sustine neceitatea unei eductii sexuale a tinerilor care sa-i pregateasca mai bine pentru casatrie. El apoi subliniaza faptul ca desconsiderarea fmiliei este un mare scandal, pe care societatea continua sa-l accepte. Deja de la aceste doua concepte "cheie" se pot desprinde elemente de durata pe care Freud le-a oferit pentru o critica a societatii si culturii epocii lui.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
