Palia De La Orăștie

Tiparirea Bibliei in limba unui popor a fost intotdeauna un fapt istoric notoriu, facand din centrele tipografice care au infaptuit-o niste mari repere pe harta crestinismului universal. O realizare ca aceasta este de natura sa ridice insusi prestigiul cultural si stiintific al respectivei localitati, care va fi glorificata prin chiar mentionarea de care se bucura alaturi de titlul celei mai prestigioase carti a lumii. In istoria cartii la romani diferentiem cu ajutorul unor repere geografice Palia de la Orastie din 1582, Noul Testament de la Balgrad din 1648, Biblia de la Bucuresti din 1688 de Biblia de la Blaj din 1795 sau Biblia de Buzau din 1854-1856. Dupa opinia mitropolitului Transilvaniei Andrei Saguna, acest fapt de cultura cu valoare de eveniment epocal al transpunerii in limba unui popor a cartii cartilor nu se poate petrece decat o singura data, ca apoi sa se mai faca numai unele indreptari, constand intr-o actualizare lingvistica. Un asemenea adevar il impartaseste si mitropolitul Clujului Bartolomeu Valeriu Anania, care printr-o truda de peste 10 ani a dat culturii noastre in anul 2001 o editie jubiliara a Sfantului Sinod cu Biblia sau Sfanta Scriptura, textul bucurandu-se de un comentariu ingrijit, cu un aparat critic riguros. Pentru o asemenea traducere s-au angajat, ca la nici o alta carte a lumii, echipe numeroase de specialisti, fie 30, daca avem in vedere editia de la Ierusalim, fie 70 ca la Alexandria sau chiar 100. La Alexandria au lucrat 70 de traducatori care, conform traditiei, nu aveau voie sa se consulta intre ei, dar apoi au dovedit ca au dat aceleasi rezultate. Ceea ce trebuie retinut este faptul ca finisarea finala va fi facuta de un singur stilist. Cum se explica un asemenea interes irepetabil in istoria culturii umane pentru un acelasi text? Nici o alta opera a spiritului nu a avut asupra destinului uman o mai profunda si mai durabila inraurire decat Biblia, pe drept cuvant numita Cartea cartilor. Ea a creat acea extraordinara unitate si continuitate de credinta pe care le intruchipeaza, de peste 3000 de ani, poporul evreu si cultura sa. Se stie ca la 1250 i. Hr. Moise a primit pe Muntele Sinai tablele de legi. Pe temelia acestor prime texte, dar cu un nou continut, Isus Hristos a daruit lumii o mai adanca unitate a sufletelor si a cugetelor, care, de 2000 de ani, inseamna crestinismul. El este o componenta indisolubila a credintei, a culturii, a conceptiei omului despre viata, despre lume si despre sine, despre relatia sa cu tainele existentei. Cea mai veche opera beletristica a lumii, Epopeea lui Ghilgames apartinand culturii asiro-babiloniene, pune cu 5 milenii inainte de noi problema fundamentala a existentei umane, cea a mortii care urmeaza vietii. In dialogul lui Ghilgames cu prietenul sau Enkidu, cel ajuns in lumea umbrelor, se creeaza o perspectiva inspaimantatoare a vietii de dupa moarte. Dimpotriva Biblia deschide o cale luminoasa pentru sufletul omenesc intr-o viata viitoare. Biblia este compusa ...