Nașterea domnului

Cam cu o mie cinci sute de ani inainte de venirea Domnului in trup, traia in Mesopotamia, in tara cea dintre doua rauri, Tigru si Eufrat, care se mai chema pe atunci Poarta lui Dumnezeu, un mare vrajitor pe care-l chema Valaam. El era dintr-o regiune numita Petor.

Tot in vremea aceea, poporul lui Israel era in pustie, si ajunsese in pamantul amoreilor. Dupa ce l-a batut pe Sihon, imparatul amoreilor, trecuse in pamantul Vasanului. Acolo l-a batut pe Og, imparatul lor, si mare groaza a bagat in popoarele de dincolo de Iordan si din pamantul lui Moab, care era dincoace de Iordan, desi poporul inca nu trecuse Iordanul. Imparatia lui Moab, care era langa poalele Muntelui Carmel si langa Ierihon, avea pe atunci un imparat cu numele Balac.

Si acesta, cand a vazut ca poporul lui Israel - caruia ii ajuta Dumnezeu in vremea aceea, ca era singurul popor ce se inchina adevaratului Dumne-zeu, ia tara dupa tara si popor dupa popor, si a ajuns langa hotarele lui, a fost cuprins de mare spaima si grija. De aceea imparatul Balac a strans boierii curtii sale din Madiam si a zis: Poporul acesta mananca acum totul imprejurul nostru, cum mananca boul iarba campului (Numerii 22, 4). Deci, sfatuindu-se ei si socotind ca nu vor putea tine piept unui popor care se arata asa de puternic, au hotarat ca nu este altceva mai bun de facut decat sa cheme in ajutor pe Valaam din Petor.

Ca la popoarele pagane era mare credinta in acest vrajitor pe vremea aceea. Atata credinta aveau in acel mare vrajitor, incat il socoteau ca pe un dumnezeu.

Si a trimis Balac imparatul o delegatie peste Eufrat in Mesopotamia, cu mari daruri si cu mare cinste la Valaam din Petor, sa vina sa-i ajute cu farmecele sale, sa bata pe poporul lui Israel, ca daca nu, tara lor va fi pierduta. Si l-a dus pe varful muntelui Peor si acolo i-a facut jertfe. Dar Valaam, in loc sa blesteme poporul lui Israel a inceput sa prooroceasca cele despre nasterea lui Iisus, zicand: Cat sunt de frumoase salasurile tale si astfel Valaam a proorocit de trei ori bine pentru Israel, despre steaua care trebuia sa se arate in vremea nasterii Mantuitorului. Acestea s-au intamplat cu 1500 de ani inainte de venirea Mantuitorului, pe vremea lui Moise, cand traia Balac, imparatul Moa-bului. De atunci traditia aceasta era in tot pamantul Persiei si in pamantul unde se afla astazi Irakul si Iranul.

Si asa, din traditie in traditie, a ajuns proorocia aceasta, pe care o istoriseste dumnezeiasca Scriptura, pana in vremea nasterii lui Iisus Hristos.

Si s-a aratat steaua in Egipt, in Persia si in alte parti cu doi ani mai inainte.

Cand au vazut magii o stea atat de mare, care nu-si mai facea drumul ca si celelalte, de la rasarit la apus, ci venea de la miazazi la miazanoapte, stiind si proorocirea lui Valaam. In Persia, magi se numeau cei mai mari filozofi si astronomi, ghicitori in stele sau astrologi. Ei aveau carti vechi ramase de la Valaam si de la alti inaintasi si stiau, din traditia de un mileniu si jumatate, ca se va ...