Ce-am ştiut noi, pîna nu demult, depre mănăstirea Curchi? Nimic sau aproape nimc deoarece fusesem privaţi de aşa posibilitate. Documentele de arhivă, lucrările de sinteză erau ţinute sub lacăt, dosite în secţii speciale de păstrare. De aceste mărturii ale trecutului puteau lua cunoştinţă doar persoane alese, numărate, însă nu şi muritorii de rind.În schimb găsim diferite afirmaţii ofensatoare că călugării sînt ,,o pătură parazitara a societaţii”. În pofida faptului că aceşti oameni blajini, cuminţi şi răbdători care şi-au închinat viaţa mîntuirii sufletului se asigură cu toate cele trebuincioase din propria trudă. Marele umanist, voievodul Dimitrie Cantemir, referindu-se la mănăstirile Moldovei, spune: ,, călugarii ară pentru ei,seceră pentru ei şi toate astea le fac în orele în care nu sunt ocupaţi cu slujbele religioase fac diferite munci invie ,la cimp si in gradini, ear roadele cilese de pe acestea le trec in folosul manastirilor. In plus si putinul cistigat in sudoarea fruntii lor il impart cu cei oropsiti de soarta fara de nici un murmur
Mănăstirea Curchi, precum Preotul Dimitrie P. Micşunescu încîntat de cele vazute scriia:,, Este una din cele mai frumoase si bogate manastiri ale R. Moldovei, care este asezata linga piraul Vaticiului, pe un picior de deal , incojurata din toate partile cu paduri, , vii, gradini, de zarzavat, si pomi roditori.
De indurarea si bunatatea sufleteasca a cuviosilor parinti de la manastirea Curchi m-am convins personal.
Ospitalitatea de care m-am invrednicit atunci a fost , pentru sufletul meu o impresionata lectie de omenie si nemasurata bunatate , lectie in urma careia n-eam ales cu invatzatura foarte simpla, dar de o mare importanta : intotdeauna cind doresti sa faci cuieva un bine, orice ar fi s-o faci din toata inima, precum spunea mitropolitul Varlaam al modovei , cine iubeste pe aproapele sau , acela si pre Dumnezeu iubeste.
SCURT ISTORIC
Manastirea Curchi, avind un trecut cultural religios vechi si bogat care numara peste doua veacuri de existent , a constituit o preocupare a mai multor cercetatori Primele stiri scrise despre acest asezamint monahal le datoram lui Nicolai N. Murzakevici, istoric si arheolog ucrainean, preofesor si director la liceul din Odessa. Oalta lucrare privitoare la manastirea Curchi este cea a capitanului de stat-major mai tirziu general-maior din armata rusa A.I.Zasciuk publicata in 1862 Materiale pentru geografie si statistica rusiei Regiunea Basarabiei.
Totodata , trebuie avut in vedere faptul ca informatiile ce vizeaza manastirea Curchi, desi numeroase, sunt risipite prin diferite izvoare literare si arhivistice si nu formeaza un tot intreg. Prezenta schita in temeiul surselor utilizate, mai vechi si mai noi, este o incercare de a sistematiza aceasta informative, incit cititorul sa-si poata forma o imagine mai clara privind trecutul manastirii Curchi.
Nicolae M.Enea, autorul studiului ‘Cultele” , din monografia tiparita sub ingrijirea pr.Stefan Ciobanu, Basarabia(1926) scria:, daca am arunca o privire generala asupra Basarabiei, am vedea ca regiunea cea mai bogata in manastiri este regiunea asa numita a Codrului si mai ales judetul Orhei, care singur are zece manastiri si doua schituri, ceea ce inseamna aproape jumatate din totalul manastirilor si schiturilor din Basarabia, deoarece este cea mai pitoreasca regiune din punct de vedere al reliefului si mai inzestrata cu codrii seculari, unde frumoasa natura poate sa atraga sufletele predispose la contemplare, opripiindu-le cit mai mult de Acel ce a creat aceasta natura.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
