Tradițiile rromilor

Cuvant inainte

Un popor se deosebeste de altul prin traditiile sale care-i caractareizeaza modul de a trai si gandi. Chiar daca evolutia societatii influenteaza aceste traditii, le schimba, ele raman totusi, in mentalitatea oamenilor.

Rromii au supavietuit de milenii tocmai prin pastrarea traditiilor. Chiar si acum, in secolul XXI, cei aproape 8 000 000 de rromi care traiesc in Europa, constituie o etnie distincta, cu reguli si legi proprii. Totusi, in randul rromilor se face simtita schimbarea, adaptarea la viata moderna.

Rromii din Romania nu fac exceptie. Exista grupuri care, renuntans la vechi obiceiuri, incep incet, incet sa se alinieze majoritatii, adoptand un mod de viata asemanator acesteia, dar si familii conservatoare care doresc sa-si mentina intacte traditiile.

Aceasta idee o voi sublinia in cele ce urmeaza prin prezentarea traditiilor rromilr care isi pastreaza inca traditiile, urmad sa fac cunoscute declaratiile unui membru al comunitatii rrome (M. V.), membru ce nu se arata intru totul de acord cu aceste obiceiuri.

Datorita numarului mare de de neamuri de rromi care traiesc pe teritoriul Romaniei (peste 40), ma voi limita in a prezenta traditiille catorva dintre acestea.

Rromii Ursari

Rromii ursari obisnuiau sa traiasca pe langa vetrele localitatilor, pe langa curtile boieresti, pe langa manastiri sau la curtile domnesti (rromi vatrasi). Avand contact direct cu populatia majoritara, nerroma, au piersut foarte multe obiceiuri, traditii, elemente de cultura si educatie proprii etniei rrome,asimiland o serie de elemente de civilizatie, traditii culturale, obiceiuri culturale, obiceiuri caracteristice populatiei nerrome langa care si-au dus existenta (aculturatie). Cu toate acestea, o serie de elemente caracteristice culturii, traditiilor si civilizatiei rromilor ursari au ramas neschimbate de-a lungul secolelor.

Astazi, rromii ursari locuiesc mai ales in judetele Moldove, in judetul Bacau, in Buhusi, Ocna, Darmanesti, Moinesti, Onesti, Comanesti, etc.

In ceea ce priveste meseriile traditionale, cei mai multi rromi ursari sunt lautari, pieptanari (confectionau piptenni si alte obiecte din os sau din coarne de animale), ceaunari (cei care se ocupau cu prelucrarea metalelor, avand mici turnatorii de fonta si confectionand ceaune, cratite si oale de fonta), neustori ambulanti care comercializau prin targuri si balciuri produse confectionate de ei insisi (in timp au inceput sa comercializeze produse realizate de altii), vindecatori de boli (acestia foloseau plante medicinale pe care le preparau intr-un mod numai de ei cunoscut in combinatie cu diverse descantece si cu masaje asemanatoare cu presopunctura practicata de popoarele din Extremul Orient), artisti ambulanti (circarii) care dadeau reprezentatii prin balciuri si targuri.

Rromii care practicau alte meserii traditionale, pentru a-si vinde marfa, isi instalau atelierele in preajma grupului de ursari, astfel ca, s-a ajuns prin a fi denumiti si acestia ursari.

De unde vine denumirea de ,,Ursari"?

Rromii talentati de muzica erau solicitati de dresori (circari) pentru a realiza dresajul ursilor. Puiul de urs era ads din salbaticie, era pus cu picioarele pe jaratec in timp ce muzicantul ingana o melodie la un instrument. Dupa un timp jaratecul era indepartat, ramanand doar muzicantul cu melodia, care declansa miscarea ursului ca si cum ar fi fost tot pe jaratec.

Ursarii sunt caracterizati ca fiind oameni blajini, pasnici, prietenosi, care iubesc muzica si dansul si care convietuiesc in relatii foarte bune cu celelalte etnii. Nu sunt bogati, dar prin compoirtament si grad de civilizatie sunt apreciati de societate.

Un numar real privind populatia rroma, numarul de ursari, nu se poate preciza cu exactitare pentru ca rromii nu doresc sa-si decline apartenenta la o etnie careia i se reproseaza cele mai multe lipsuri comportamentale.

Familia

Cei doi soti nu concepeau sa nu aibe 3-4 copii, cei mai doriti fiind baietii. cand fetele se maritau, plecau la casa socrilor, iar baietii locuiau un timp cu restul familiei pana cand reuseau sa-si construiasca propria casa. Nora devenea un membru al familiei cu drepturi si indatoriri egale cu ale celorlalti copii din familie. soacra stabilea ce activitati va desfasura nora, aceasta preluand cea mai mare parte din activitatile casnice.

Banii castigati prin munca de catre fiu, ca si de catre ceilalti membri ai familiei erau administrati de tata. Intreaga familie se sacrifica pentru a-l spijini pe baiatul care s-a casatorit sa-si construiasca casa in vecinatatea familiei. Dupa ce baiatul se muta in noua casa, devenea cap de familie, cu drepturi depline, fata preocupandu-se mai mult de gospodarie dar o ajuta in continuare pe soacra. Nora cea mai mare este considrata persoana cu cea mai mare autoritate dupa soacra. Totusi, cel mai important in familie este tatal cosiderat ca fiind ,,aducatorul de noroc pentru toata familia".

Casatoria

Logodna este prilej de mare petrecereunde participa rudele cele mai apropiate, se aduce orchestra si se canta cantece de petrecere, muzica lautareasca, dar si muzica de dans. La inceput doar femeile danseaza, intr-un tarziu intrand si barbatii in joc. Cand orchestra face o pauza pentru a servi masa, incep discutiile despre nunta, cine vor fi nasii, ce orchestra va canta. spre finalul discutiilor se stabileste cu ce vor fi ajutati copiii de catre cele doua familii.

de regula, familia baiatului se angajeaza ca intr-un termen relativ scurt copiii se vor muta in casa lor, dar deocamdata vor sta impreuna cu ei. Parintii fetei se angajeaza ca in momentul in care se vor muta in casa lor, le vor mobila casa.