Rolul perceptiei vibratiilor in invatarea vorbirii a copiilor cu deficiente de auz

Previzualizare referat:

Extras din referat:

1. Conceptul de perceptie

Perceptia este inregistrarea informatiilor psihice. Conform celor mai vechi cercetari biologice si psihologice, nu se intampla nimic in minte care nu s-a intamplat in simturi. Astazi nu putem accepta acest fapt intr-o forma simplificata. Cu toate acestea, este sigur ca toate informatiile din lumea exterioara nu pot trece decat prin simturile noastre catre centrul de procesare, creier. Astfel, dispozitivul senzor al unei persoane este considerat pe buna dreptate poarta de intrare a psihicului sau ,,intrarea" informatiei. Atunci cand comparam activitatea senzoriala a persoanelor cu deficiente de auz si persoanelor auzitoare, nu exista o mare diferenta de perceptie, de asemenea, percep lumea ca un intreg prin simturile lor, cu exceptia auzului, care este fie complet absent, fie doar partial prezent.

Deficienta auditiva percepe, de asemenea, stimuli mediului in sensurile lor si sub forma de simturi diferite, astfel vizual, tactil, simtul mirosului, gustului, vibratiei si partial al auzului. Obiectele realitatii sunt complexe, avand mai mult de 27 de culori, marime, forma, sunet, duritate, temperatura, etc. ei sunt capabili sa reflecte si sa cunoasca lumea inconjuratoare sub forma de emotii. Nu exista nicio diferenta semnificativa in procesul auditiv a persoanelor cu deficiente de auz si persoanelor auzitoare dar pot fi detectate cateva diferente de calitate.

2. Cercetarea perceptiei cu deficiente de auz

Cercetatorii s-au concentrat pe perceptia vizuala a persoanelor cu deficiente de auz. Astfel, incepand cu anul 1931, Schumacher si Hofmarksrichter au demonstrat superioritatea surzilor fata de auz intr-o serie de situatii atunci cand au comparat performanta perceptiei vizuale a surzilor si a auzului. Pe langa compensatii, cercetatorii au explicat rezultatele studiilor cu caracteristicile eidetice speciale ale surzilor. Compensarea pentru analizatorii existenti si care functioneaza bine poate explica acest fenomen. Diverse studii psihologice considera punctele de vedere eidetice ca un fenomen spiritual la granita dintre perceptie si memoria imediata. Ele sunt legate de imaginile senzoriale, deoarece sunt ascutite, detaliate, precise decat imaginea senzoriala. Sunt asemanate cu imagini de memorie, deoarece sunt create dupa expunere, cand stimulii externi nu mai sunt eficienti. Cel mai simplu mod de a testa pentru o dotare eidetica este ca noi sa facem acest lucru daca subiectii de test au aproximativ. Timp de 30 de secunde, afisam imagini care surprind multe detalii, multe tipuri diferite de actiune. Dupa vizualizarea imaginii, subiectii de testare raporteaza ceea ce au vazut. Rezultatele arata ca persoanele cu deficiente de auz cu abilitati eidetice pot vedea imaginea aproape in fata lor dupa expunere si pot raporta cu mare acuratete detaliile din imagine si chiar vorbesc despre lucruri si actiuni care nu sunt in imagine. acestea sunt afisate. In general, efectul eidetic este foarte frecvent pana la pubertate. Dupa aceea, aceasta caracteristica este redusa si procesul de detectare este reorganizat. Studii timpurii au confirmat aceste ipoteze. Intr-un studiu asupra grupurilor de surzi si auditive cu aceeasi compozitie, Hofmarksrichter a constatat ca 42% dintre persoanele surde si 23% dintre persoanele auzitoare erau eidetice.

In anii 1950, Myklebus si Brutten au studiat perceptia eidetica. Rezultatele lor sunt diferite de studiile anterioare. Potrivit acestora, performanta auditiva a deficientei de auz este mai slaba decat cea a deficientilor de auz. Diferenta dintre rezultatele studiilor anterioare si mai recente poate fi explicata prin doi factori:. Studiile anterioare s-au concentrat pe perceptia in situatii care sunt capabile sa detecteze aptitudinea eidetica. Pe de alta parte, examene mai moderne au avut loc intr-o situatie senzoriala capabila sa detecteze leziuni cerebrale. b). In studiile anterioare, varsta si compozitia grupurilor de studiu in ceea ce priveste pierderea auzului nu erau o problema. In schimb, aceste aspecte au fost luate in considerare la proiectarea grupurilor experimentale pentru studii mai moderne. 28 Examinarile Myklebust-Brutten au relevat urmatoarele tulburari majore in perceptia persoanelor surde. a). Perturbarea sintezei elementare . b). Deteriorarea integrarii imaginii senzoriale. Copiii surzi intampina dificultati cu articularea "Figur-Grund". Performanta lor perceptuala este mai slaba decat cea a auzului. Rezultatele indica o perturbare a integrarii formei-fundalului. C) Perseverenta perceptiva. Cercetarile arata ca persoanele surde au o tendinta similara, Deficienta perceptiva este mai mica decat cea a persoanelor cu dizabilitati intelectuale. -Li-nyine-Miklos Farkas a dovedit, de asemenea, ca perceptia persoanelor cu deficiente de auz nu este corecta, dar in absenta auzului perceptia vizuala nu este rafinata, dar campul perceptiv al campului perceptiv este mai frecvent. Ei subliniaza particularitatea ca, in anumite sarcini, forma buna a fost obtinuta, deoarece au putut sa coase imaginile impreuna. Persoanele cu deficiente de auz percep intregul esantion, dar nu il analizeaza corect.

Bibliografie:

1. Anca, M., (2007). Logopedie (reeditata), Editura Presa Universitara Clujeana: Cluj-Napoca.

2. Anca, M; Hategan C. (2008). Terapia limbajului. O abordare interdisciplinara, Presa Universitara Clujeana: Cluj-Napoca

3. Atkinson R. I., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem D.J. Introducere in psihologie. Bucuresti: Tehnica, 2002.

4. Buzdugan T. Psihologia pe intelesul tuturor. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 2007.

5. Calancea A. Psihologia personalitatii. Chisinau: Tipografia Centrala, 2006.

6. Coseru E. Introducere in lingvistica. Cluj-Napoca: Echinoctiu, 1995.

7. Cosmovici A. Psihologie generala. Iasi: Polirom, 2006.

8. Cosmovici A. si Iacob I. Psihologie scolara. Iasi: Polirom, 1999.

9. Csinyi Y. - Deik Tiborne - Gyongyosi Liszlone: A hallisserult tanulok integrilt oktatisirol. Birczi Gusztiv Gyogypedagogiai Tanirkepzo Foiskola Szurdopedagogiai Tanszek, Budapest, 1994.

10. Csinyi Y. (szerk.): A beszed-nyelv fejlesztesenek modszerei hallisserulteknel. Birczi Gusztiv Gyogypedagogiai Tanirkepzo Foiskola Szurdopedagogiai Tanszek, Budapest, 1994.

11. Csinyi Y. A beszed-nyelvtanulisi zavarok diagnozisira epitett teripia tervezese es vegrehajtisa hallisserulteknel. Fejleszto Pedagogia, 1992/3- 4. 100- 103.

12. Csinyi Y. A siketek iltalinos iskolija tantirgypedagogiii I. Birczi Gusztiv Gyogypedagogiai Tanirkepzo Foiskola - Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 1994.

13. Etco C., Fornea Iu. Practicum la Psihologia Generala. Chisinau: Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2003.

14. Golu M. Fundamentele psihologiei. Bucuresti: Romania de Maine, 2007.

15. Piaget J., Chomsky N. Teorii ale limbajului. Teorii ale invatarii. Bucuresti: Editura Politica, 1988.

16. Zsoldos Mirta (szerk.): Pszichologia es hallisserules I. A pszichikus fejlodes lehetosegei es sajitossigai hallisserult embereknel. Jelnyelvi tolmicskepzes sorozat. Fogyatekosok Eselye Kozalapitviny, Szociilis Foglalkoztato, Sopron, 2004.

Download referat

Primești referatul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Diacritice:
Da
Nota:
7/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2020
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
13 pagini
Imagini extrase:
13 imagini
Nr cuvinte:
4 860 cuvinte
Nr caractere:
24 347 caractere
Marime:
32.07 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Psihopedagogie
Data publicare:
06.05.2020
Structură de fișiere:
  • Rolul perceptiei vibratiilor in invatarea vorbirii a copiilor cu deficiente de auz.docx
Predat:
Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei , Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Nota primita:
Nota 10

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Deficienta de auz Deficientele de auz fac obiectul de studiu al surdopsihopedagogiei, stiinta...
Auzul, la fel ca si vazul, este principalul simt care contribuie la imbogatirea informatiei...
Etiologia deficientei de auz este extrem de complexa. 1) Cauze ereditare (surditati de origine...
In scopul de a ne apropia de ceea ce am considerat ca fiind principala dificultate de invatare la...
Societetea secolului XXI reprezinta o lume a modernismului si respectiv a post modernismului; o...
Sus!