Vindecarea de emoțiile negative autoterapie

Fiecare dintre noi ne confruntam, la un moment dat, cu o stare de spirit pe care o percepem ca fiind greu de suportat, daunatoare, noua si celor din jurul nostru.

Psihologic, numim aceasta traire emotie negativa si o definim ca pe o reactie afectiva ce provoaca disconfort psihic si fizic. Emotia este caracterizata ca avand durata relativ scurta, insa ofera timp suficient pentru ca, in cazul influentei ei nefaste, psihicul sa conceapa planuri ale unor actiuni de compensare a eului ranit. In acelasi timp, apar modificari in activitatea organismului; sunt eliberati in sange hormoni si neuromediatori care cresc anxietatea. Toate acestea fac sa fie foarte greu, daca nu imposibil, procesul de stapanire a reactiilor immediate.

Fie ca este vorba despre o scurta perioada de stress, fie despre o criza de furie, se face simtit impulsul de a reactiona violent, eventual descarcandu-ne frustrarile pe nevinovatii din preajma (in special pe cei dragi), distrugand obiectele cele mai la indemana, sau luand masuri drastice de razbunare impotriva celor care ne-au prejudiciat. Indiferent daca materializam sau nu acest impuls, ne dam seama, ulterior, dupa ce ne vom fi calmat, ca situatia conflictuala nu era nici pe departe atat de grava pe cat am perceput-o noi la nivel afectiv.

In functie de nivelul de constiinta la care ne aflam si de gradul de moralitate al caracterului nostru, cei ce am reactionat violent la emotiile negative vom avea, mai mult sau mai putin, regrete. Adolescentul care isi jigneste mama, dupa ce aceasta il pedepseste pe drept pentru vreo nazbatie, va avea in mod cert mustrari de constiinta dupa ce o va intelege. Acest lucru presupune insa maturitate din partea lui, pentru a trece peste aspectul formal al situatiei, care atenteaza la libertatea sa (pedeapsa), si a vedea mesajul educational din profunzimea actului.

Adolescentul care inca nu a ajuns la o astfel de maturitate se va simti indreptatit sa reactioneze violent, existand riscul de a-si interioriza aceasta actiune ca pe un pattern comportamental.

Oricine poate observa deci ca primul pas spre evitarea unor astfel de consecinte este de a face diferenta intre o situatie conflictuala si emotia pe care aceasta o starneste in noi, care de cele mai multe ori este distructiva.

Multi dintre noi inteleg aceasta diferenta, Cei interesati de natura umana, cei care doresc sa se cunoasca mai bine, sa interrelationeze cu mai mult succes si sa-si perfectioneze personalitatea, stiu, prin intermediul simtului psihologic comun, ca emotiile negative nu au o existenta solida. Ei sunt constienti, de asemenea, ca este o greseala a le folosi drept declicul unui razboi cu ei insisi sau cu mediul inconjurator. Acest nivel de intelegere este deja unul superior, insa cu totii tindem spre cel absolut.

Care ar fi acesta, in cazul nostru? Eliminarea definitiva a emotiilor negative din sistemul nostru psihic. Este bine stiut ca o traire afectiva intensa, cu valenta ...