Tipologii evoluționiste subidentitățile tipul sexual pasionat

Expunem, mai jos, o tipologie elaborata, prin cercetari efectuate, in deceniul 70 la Universitatea din Bucuresti, privind o tipologie evolutiva. (U. Schiopu si E. Verza) S-a plecat, de la consideratia ca, exista o cerinta primara, a fiecarei fiinte, de a-si contura identitatea. In principiu, se poate vorbi, de cateva forme de identitate, ce se dezvolta, dilata si contracta. Intr-adevar, omul, ca fiinta vie, ce traieste intr-un anumit timp istoric, are fatete numeroase, aidoma unui cristal. Fatetele stralucesc, in lumina evenimentelor, pe care le suporta, si le creeaza, adeseori. Forma de identitate primordiala este, aceea a structurii embriogenetice, in care se constituie structura corporala si identitatea sexuala. Desi, acestea sunt aspecte morfofunctionale, poseda o energie specifica, de dezvoltare si maturizare, si vor constitui forma de subidentitate, aflata in centrul sinelui. Forma corporala, expresia si supletea sau stangacia sunt foarte importante, si din capul locului, sunt diferit constientizate, de fete si baieti dupa 6-7 ani. Diferentele se manifesta, pe de o parte, prin greutate, inca de la nastere, si prin caracteristici diferentiale, de apartenenta sexuala. Asadar, caracteristicile corporale si subidentitatea sexuala sunt innascute, si implicate in nucleul personalitatii.

Dupa nastere, incep sa actioneze, latent, subidentitatea familiala, si apoi, treptat, tot mai intens, si subidentitatile sociale si culturale, ca forme de expresii ale mediului, ce-si pun, primele, amprenta asupra dezvoltarii, si creeaza, primele solicitari active si specifice, de adaptare, cu anumite caracteristici.

Mai tarziu, in varstele adulte, actioneaza si se impun, ca cerinte sociale, factorii ce construiesc, ceea ce, se poate denumi, subidentitate profesionala.

Subidentitatea culturala si sociala, dar mai ales cea profesionala, sunt diferite, si ele, ca evolutie. Subidentitatea sociala si profesionala se dezvolta, intai, sub forma de adaptare la standardele, si cerintele mediului familial, si apoi la cercul mai larg, de contact, a acestui mediu cu viata sociala, in genere, apoi are loc, o dezvoltare a acestor subidentitati, sub imperativul solicitarilor, oarecum legiferate social, de a se realiza o cultura si socializare, prin interventia scolii, care directioneaza, o foarte mare cantitate de cultura si de socializare, prin gradele diferite si nivelurile disponibile de scoli, de care se dispune. In aceste conditii, societatea creeaza o oferta foarte larga de strategii de adaptare si de informatii. Treptat, subidentitatea culturala (mai ales), va deveni, din ce in ce mai mult, dominata de cerintele interne, si de forta de a parcurge, competitii, din ce in ce mai severe, privind constituirea subidentitatii culturale. Chiar daca, subidentitatea sociala pare, mai putin angajata, intr-un proces de evolutie, similar si gradual, si in foarte mare masura, dominata de caracteristici tipologice, de activism, inteligenta, implicatie, etc., si aceasta va ...