Stresul

Stresul este o stare de tensiune a organismului, in care se activeaza sistemele de aparare pentru a infrunta o situatie de ,,amenintare"Stresul totodata poate di definit ca o reactie a organismului la stimulii ambientali, implicand semnale de aparare si de adaptare.Astfel de fiecare data cand suntem atacati d eun factor fizic sau psihic, corpul nostru pregateste si un sistem de protectie care seste permanent acelasi pentru orice tip de stimuli.Acest mecanism de aparare, aceasta stare de ,,alarma" generala este stres-ul.

Exista trei grupe de simptome care pot fi considerate primele indicii de a fi sub o stare pronuntata de stres:

Simptomele emotionale

-Apatie: nemultumire, tristete, incapacitatea de a te bucura de lucrurile placute;

-Anxietate: neliniste, nesigurata, sentimentul inulitatii, dispretul de sine insusi;

-Iritabilitate: neincredere, aroganta, revolta sau manie;

Stima exagerata de sine insusi sau refuzul:exaces de munca, negarea propriilor probleme, nerecunoasterea simptomelor, suspiciune

Simptome comportamentale

-Evitarea unei inregistrari de lucruri:inchiderea in sine insusi, refuzul muncii, dificultati in acceptarea responsabilitatilor

-Excese:abuz de nicotina, alcoolism, jocul intamplarii, promiscuitate sexuala;

-Probleme in controlul vietii personale:intarziere la lucru, neglijarea aspectului fizic si a igienei persoanele;

-Probleme legale:datorii, amenzi, incapacitatea de a-si controla impulsurile violente, furt;

-Preocupare excesiva sau refuzul de a accepta boala

-Abuzul de medicamente

Simptome fizice

-imbolnaviri frecvente

-epuizarea fizica

-Indispozitie:cefalee, insomnie, dereglari ale apetitului, surplus sau pierdere in greutate, greata, diaree nervoasa, constipatie, probleme sexuale

Nici una dintre cele trei grupe de simptome nu indica totusi dificultati pentru a face fata stres-reului.O combinatie a acestor indici, in special daca se prelungeste in timp, necesita recurgerea la medic sau specialist.Nu este deci vorba de o simpla ,,tensiune nervoasa", ci de o serie de fenomene biologice, doar in parte cunoscute care se refera la Sistemul Nervos Central.

StSunt considerati ,,stresanti: toti acei stimuli care duc la o reactie stresanta.Stimulii pot fi de natura diversa, dar cu totii produc in corp o reactie biologica aproape identica.Astfel de exemplu, stresul determinat de despartire sau pierdere se caracterizeaza printr-o manifestare comportamentala specifica, clinic descrisa de depresiune si anume si anume este raspunzator de anuite forme de pat patologie psihosomatica ale aparatului digestiv.Stresul depinde cu siguranta de gradul de dificultate al datoriei asumate de de sanatate individ dar si, in mare masura, de structura personalitatii, care poate resimti ca stres o oboseala sau o necesitate A fost confirmat faptul ca teama, mania, supararea dar in special conflicetele familiale sunt mult mai periculoase decat muncile istovitoare.Nu munca in sine poate genera stresul ci contextul ostil.Munca poate chiar alunga stres-ul daca e organizata in mod eficient, cu o corecta distribuire a sarcinilor.Un alt exemplu ar putea fi pentru cei care muncesc, astfel ca cel mai grav factor de stres pentru cei care muncesc estre frica de a-si pierde postul.Dar stresul nu-i ameninta doar pe angajati ci se pe patroni.Tipurile de stres legate de munca se datoreaza:excesivei responsabilitati, excesivei competitii, slabii compensatii.

Chiar si calitatea relatiilor pe care le intretinem cu ceilalti influenteaza putrenic efectul pe care stresul il poate avea asupra starii noastr de sanatate.Daca dupa o zi obositoare si stresanta intorcandu-ne acasa gasim un climat afectiv care sa compenseze tot ceea ce a trebuit sa suferim, este probabil ca nu ne vom imbolnavi.Dar daca suntem singuri, mai ales daca suntem singuri in mijlocul celorlalti, daca nu putem comunica nimanui nefericirea noastra, atunci povara devine si mai grea si ne imbolnavim.Iar maladia psihosomatica poate fi perceputa ca un apel disperat la cei din jurul nostru a se decide in cele din urma sa ne asculte.In concluzie, este foarte important ca macar medicul sa sties a ofere o calda intelegere si simpatie pacientului sis a-l convinga, macar dupa multi anis a-si exprime suferinta.