Sentimente Inconstiente Si Inconstienta

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Am limitat discutia precedenta doar la reprezentari, fiind in stare acum sa ridicam o noua intrebare, al carei raspuns trebuie sa contribuie la elucidarea vederilor noastre teoretice. Am spus ca exista reprezentari constiente si reprezentari inconstiente; exista insa, miscari pulsionale inconstiente, sentimente inconstiente, senzatii inconstiente sau de data asta nu are nici un sens sa vorbim de asa ceva? Eu cred, intradevar, ca opozitia dintre constient si inconstient nu se poate aplica in cazul pulsiunii. O pulsiune nu poate deveni niciodata obiect al constiintei, ci doar ideea care o reprezinta. Nici in inconstient pulsiunea nu poate fi altfel reprezentata decit prin intermediul unei reprezentari. Daca pulsiunea nu ar fi legata de o reprezentare, sau daca ea ar aparea ca stare afectiva, atunci noi n-am sti nimic despre ea. Atunci, insa, cind vorbim totusi despre miscari pulsionale refulate, aceasta nu e decit o nevinovata neglijenta de exprimare. Nimic alceva nu putem intelege prin asta decit o miscare pulsionata al carei reprezentant-reprezentare este inconstientul; S-ar putea crede ca raspunsul la intrebarea privitoare la senzatiile, sentimentele, afectate inconstiente a fi la fel de usor de oferit. Din esenta unui sentiment face, totusi, parte faptul ca el e simtit, ca e cunoscut asadar de catre constiinta. Posibiliatea unui inconstient nu s-ar pune absolut deloc atunci cind vorbim de sentimente, senzatii si afeste. Suntem, insa, obisnuiti in practica psihanalitica sa vorbim de iubire inconstienta, ura inconstienta, minie inconstienta, s. a. m. d., si gasim inevirabila chiar alaturarea ciudata a cuvintelor constiinta, inconstiinta de culpabilitate sau paradoxala angoasa inconstienta. Depaseste, oare, in semnificatie acest mod de a utiliza limbajul pe cel din cazul pulsiunii inconstiente?

Aici situatia e alta. In prima instanta, s-ar putea intimpla ca miscarea de afect sau de sentiment sa fie perceputa, insa sa fie judecata gresit. Ea a fost silita, prin refularea adevaratului ei reprezentant, sa se lege de o alta reprezentare fiind acum sustinuta de constiinta pentru manifestarea acesteia din urma. Daca se restabileste legatura corecta, atunci miscarea afectiva originara se chiama ca e inconstienta, desi afectul ei nu a fost niciodata inconstient, doar reprezentarea ei a cazut prada refularii. Utilizarea expresiilor afect inconstient si sentiment inconstient trimite, in general, ca urmare a refularii, inapoi la destinele factorului cantitativ al miscarii pulsionare. Noi stim ca exista trei astfel de destine: ori afectul ramine - partial sau complet ca atare, ori cunoaste o transformare intr-un coantum de efect diferit din punct de vedere calitativ inainte de toate in angoasa ori este reprimat, adiaca dezvoltarea sa este complet impiedicata. In toate cazurile in care refularii ii reuseste inhibitia dezvoltarii afectului, efectele pe care le introduce pentru a corecta procesul refularii se chiama ca sunt ...

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Nu
Nota:
9/10 (2 voturi)
Anul redactarii:
2007
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
3 pagini
Imagini extrase:
2 imagini
Nr cuvinte:
725 cuvinte
Nr caractere:
4 211 caractere
Marime:
5.32 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Gimnaziu
Tip document:
Referat
Materie:
Psihologie
Data publicare:
26.12.2009
Structură de fișiere:
  • Sentimente Inconstiente Si Inconstienta
    • Referat.doc
Predat:
la gimnaziu

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Rezumat Inconstientul este cel mai controversat nivel de organizare a vietii psihice, in...
Inconstientul colectiv, strat al Psyche alcatuit dintr-o serie de continuturi impersonale,...
Ideea de inconstient a fost impusa de catre FREUD din necesitati practice, si nu filosofice....
Admiterea inconstientului este insa apoi si complet legitima, in masura in care noi, atunci cind...
Ideea de inconstient a fost impusa de catre Freud din necesitati practice, si nu filosofice. De...
Sus!