Psihologia Ectenică

E interesant faptul ca englezii au fost cei care au creat cuvantul Hinduism si ca termenul Confucianism nici nu exista in chineza. Ipostasul revendica persoana in sens teologic si nu psihologic. Crestinismul prin Bitomia de la 1054 a emancipat catolicismul in raport cu ortodoxia. Umanismul lui Marx limiteaza Fiinta umana la cadrele sociale si neaga valoarea intrinseca a personalitatii dispunand post-sidiar dimensiunea spirituala.

Libertatea e o necesitate comprehensata. Umanismul Hristologic in schimb si ca replica descopera necesitatea in libertatea cazuta. Libertatea adevarata este libertatea interioara din spiritul uman in armonie si echilibru cu ordinea cosmica. J. Bohme a fost primul filosof gnostic ce a abordat religia antropologic - Natura omului este divin - lumeasca. Dumnezeu si Omul sunt un chip unic si indivizibil in Hristos - noul Adam. Dumnezeu rastignit a fost pentru o clipa ateu constata Antonie de Suroj. Singurul cu adevarat osandit este propriul fiu al lui Dumnezeu asa cum insista K. Barth - Un NU pronuntat in predestinare nu se refera la om. Prin Cristos ontologia a recapitulat si ispasit filocronia. V. Soloviov stie ca omul e teurg pentru ca aglutineaza Cosmosul in Absolut. N. Berdiaev din perspectiva teantropologiei admite o inferenta de maxima recenta - Nu credinta se naste din minune - ar fi aici una din ispitele majore respinse de Cristos - ci minunea este data credintei. Iisus se ridica deasupra tuturor prin Cuvantul rastignit pe crucea Lui.

Marxismul - constata amar N. Berdiaev - nu cunoaste personalitatea si libertatea respectiv creatia - sinonim pentru iubire. Religia apare - observa L. Feurbach - ca o instrainare a omului de el insusi. W. James a fost primul psiholog care a studiat experienta religioasa pornind de la 4 revelatori fenomenologici (realist - subiectiv - genetic - axiologic). Religia se descopera nu ca dogma ci ca experienta paleo-stiintifica ce admite fideismul. Sigmund Freud aduce perspectiva psihopatologica - Religia este un joc al sublimarii. Agresivitatea precede faza proprietatii private si necesitatile materiale nu explica pulsiunile. Pulsiunile inconstiente (libidoul) filtrate dremic via supra-Eu au o dubla origine - congenitala - tensiunile auctoriale respectiv sociala - tabuul. Individul respinge departe de el insusi si de societate gradientul acestui supra-Eu. Pentru a se schimba prin el insusi si prin jocul sublimarii individul cauta morala si religia pentru ca Sinele sa fie patruns de ele. C. G. Jung abordeaza poliflanctiv si profund credinta religioasa. Dumnezeu - Arhetip e descoperit ca realitate psihica proiectata pentru a realiza realitatea externa. Prin individuare ca tendinta asimptotica de realizare a Sinelui (arhetip al totalitatii) si pulsiune de centrare - ordine si sens - se explica summit-ul opuselor - Coincidentia Oppositorum. Oamenii - constata Emil Cioran - n-au inteles ca impotriva mediocritatii nu se poate lupta decat cu suferinta. Intreaga neliniste ...