Oboseala școlară

Oboseala este un fenomen general de aparare care se intalneste la toate fiintele vii si in toate tesuturile acestora; ea e caracterizata prin scaderea sau pierderea excitabilitatii tesutului sau organului in care se face simtita.

Semnificatia biologica a oboselii consta in functia de protectie fata de surmenaj si se poate compara cu alte functii analogice ca setea si foamea,care semnaleaza individului nevoile pe care trebuie sa si le satisfaca pentru supravietuire.

Oboseala nervoasa se insoteste de scaderea atentiei, de inhibitia functiilor psihice si de reducerea perceptiilor senzoriale.Se reduce capacitatea fuctionala a vederii si auzului, ceea ce face ca reactiile la stimuli auditivi si vizuali sa aiba o perioada de latenta mai lunga.

Oboseala se intovaraseste adesea de instabilitate, depresie, frica, lipsa de initiative, neliniste sau apatie.In oboseala mai intense apar modificari substantiale ale poftei de mancare, cefalee, palpitatii, dureri abdominale, paloare, dureri musculare.

Daca copilul a avut in trecut ticuri, reaparitia si cresterea frecventei acestora constituie un adevarat semnal de alarma.Si la copilul asthmatic, migrenos sau eczematous, reaparitia si cresterea frecventei proceselor acute poate reprezenta o modalitate clinica de manifestare a starii de oboseala a organismului sau.

Odata depasita capacitatea de munca, surmenajul genereaza initial iritabilitate, iar apoi scaderea activitatii fizice si psihice, resemnare, izolare sau depresiune.In acest moment studiul nu mai satisface o trebuinta motivate; elevul muncest numai sub presiunea obligatiei sale de a promova la examene sau concursuri.Fenomenele de oboseala se accentueaza in perioada examenelor si a lucrarilor de control, la sfarsitul saptamanii, la sfarsitul semestrelor si la sfarsitul anului scolar.

Oboseala fiziologica este indepartata prim ordinal, iar aceasta este eficace numai daca reuseste sa indeparteze efectele care au dus la oboselala.Odihna nu trebuie inteleasa ca lipsa oricarei activitati.Ea se realizeaza prin pauzele din timpul liber, dar si ca odihna activa prin plimbari in aer liber, activitati libere la alegere:joc, gimnastica, sport, lecturi atractive sau alte activitati educative, precum concerte, teatru, expozitii, filme.Dar forma cea mai eficienta de ordinal dupa activitatea din timpul liber este ordinal prim somn.In timpul somnului se reface capacitatea de munca a celulelor nervoase, ca de altfel a intregului organism.

Organismul tanar resimte o mai mare nevoie de somn decat cel adult, numarul orelor de somn fiind cu atat mai crescut cu cat varsta este mai mica.Astfel, scolarii mici au nevoie de 11-12 ore de somn, scolarii mai mari de 10-11 ore, iar adolescentii de 9 ore pe zi, fata de 8 ore la varsta adulta.

Cea mai importanta forma de ordinal este somnul in timpul noptii, iar pentru asigurarea totalului de ore de somn, elevii mai mici trebuie sa doarma si 1-2 ore in timpul perioadei de ordinal de dupa-amiaza.

Odihna in vacanta permite refacerea capacitatii de lucru, schimbarea climatului avand in aceasta perioada un efect de stimulare a proceselor de refacere.

Factorii si cauzele generatoare de suprasolicitare si in consecinta de oboseala pot fi structurati in functie de urmatoarele instante:elevul insusi, cadrele didactice, cadrul organizatoric si administrativ al scolii, mediul socio-familial al elevului.

1.Cauze care tin de elev

Prezinta factori de risc de supraincarcare a scolarilor:

-starea de sanatate a unor elevi(imbolnaviri, urmari cronice ale unor maladii netratate), unele deficiente senzoriale sau/si tulburari de personalitate etc.;

-deficiente in dezvoltarea fizica a elevilor sau in maturizarea psihoafectiva;

-dificultati de adaptare a unor elevi de 6 ani la regimul scolar, necompensate in anii urmatori;

-supraincarcare cu activitati scolare si extrascolare, sarcini gospodaresti etc.;

-lipsa interesului si motivatiei pentru invatare, ceea ce poate conduce la rezolvarea greoaie, cu o incarcatura afectiva negativa, a sarcinilor scolare, conducand in ultima instanta la supasolicitare;

-lipsa continuitatii si ritmicitatii in pregatirea lectiilor, ceea ce presupune eforturi suplimentare in anumite perioade ale anului scolar(teze,examene);

-lipsa unui stil de lucru adecvat ritmului propiu de invatare si rezolvare a temelor, a unor tehnici e munca independente;

-frecventa neregulata(absente intermitente scurte sau prelungite) a unor elevi la scoala, care presupune de asemenea eforturi suplimentare de insusire a materiei;

-distanta mare intre scoala si domiciliu, amplasarea defectuasa in teritoriu a retelei scolare corelata cu deficiente ale transportului in comun;

-dificultati de adaptare(insotite uneori de suprasolicitare) a copiilor dezavantajati de mediul de provanienta(rural) si /sau de nivelul socio-cultural si material al familiei la cerintele scolii;

-supra solicitarea pragului de adaptabilitate la intrarea in calasa I(fara frecventarea invatamantului prescolar) , la trecerea ed la invatamantul prescolar la cel primar si de la aceasta la ce gimnazial;

-suprasolicitarea datorata dificultatilor de intelegere si exprimare , ca urmare a folosirii in familiile unor elevi a unei alte limbi decat cea vorbita in scoala;

-nerespectarea unui regim rational de munca si ordinal;