Influențe sociale ale comportamentului

Pana in vremea noastra si cu siguranta o buna bucat de timp inca , educarea oamenilor a fost si va fi naturala . In sensul foarte exact ca fiind date sau create anumite conditii , acestea vor duce cu necesitatea la aparitia unui anumit tip de om . O serie de explicatii curente azi , ca de pilda : ,, personalitatea de baza

,,conditionarea sociala " , ,,personalitatea de statut" etc. nu fac decat sa indice dependenta fundamentala a formatiei umane de existenta sa sociala . Iata insa ca ultimele decenii de cercetari asupra creierului ridica serioase semne de intrebare asupra interpretarii absolute a acestei teze . Formarea naturala incepe sa fie gandita alaturi de formatia artificiala a personalitatii umane , posibila si ea in principiu , chiar daca motive de ordin stiintific si moral ii va impiedica intrarea in actiune prea curand . Antecedentele ideii de formatie artificiala nu sunt dificil de stability . Inca Ramon Y Cajal afirma alta data un fapt de bun simt : ,,cunoasterea bazelor fizico-chimice ale memoriei , simtirii si gandirii ar face din om un adevarat maestru al creatiei , iar cea mai grozava realizare a omului ar consta in cucerirea propriului sau creier " [ Nicolae Radu , Dirijarea comportamentului uman , pag.11 ,Editura Albatros,1981] . Se sugereaza astfel posibilitatea de a intervene pentru a influenta comportamentul uman nu la nivelul conditiilor naturale , nivel constituit istoriceste si care presupune un timp indelungat pentru a reconstitui sau schimba , ci mult mai simplu - direct asupra creierului .

1) Behaviorismul

William James a definit psihologia ca "stiinta a vietii mentale". Dar la inceputul anilor 1900, un numar din ce in ce mai mare de psihologi au criticat abordarea studiului proceselor mentale constiente si inconstiente de pina atunci. Aceste critici faceau referire la fidelitatea si utilitatea metodei introspectiei, in care subiectul era rugat sa descrie propriile sale procese mentale pe parcursul mai multor sarcini. O alta tinta o reprezenta teoria lui Freud despre motivele inconstiente. In incercarea unui demers metodologic mult mai stiintific si mai riguros s-a trecut gradat de la cercetarea proceselor mentale invizibile la studiul comportamentelor ce puteau fi observate direct. Aceasta abordare, cunoscuta sub denumirea de behaviorism a revolutionat stiinta psihologiei si a ramas curentul dominant pentru urmatorii 50 de ani.

Printre primii fondatori ai behaviorismului s-a aflat si psihologul american Edward Lee Thorndike. In 1898 Thorndike a realizat o serie de experimente ce vizau modul de invatare al animalelor . Intr-unul din studii acesta a pus o pisica intr-o cusca, iar in afara custii o bucata de hrana. Apoi a masurat timpul in care animalul invata si reuseste sa deschida usa cutiei pentru a ajunge la hrana. Supunind pisica aceleiasi actiuni de mai multe ori, a vazut ca aceasta repeta comportamentele care au dus la succes si in incercari succesiv scapa din ce in ce mai repede si mai usor. In urma acestui experiment, Thorndike a propus o

"lege", conform careia comportamentele urmate de o intarire pozitiva (recompensa) se vor repeta, iar cele urmate de o intarire negativa ori fara intarire nu vor fi invatate si se "pierd".

In 1906 psihologul rus Ivan Pavlov, cistigase cu doi ani in urma premiul Nobel, formuleaza unul dintre principiile celei mai importante ale invatarii. Acesta investigase procesele digestive la ciini masurind cantitatea de saliva secretata in momentul in care acestora li se punea o bucata de hrana in gura. Dupa masuratori repetate acesta a descoperit ca animalele salivau chiar la anticiparea primirii mincarii. Mai mult, daca primirea hranei ar fi fost asociata cu un clopotel, atunci secretia salivei s-ar fi declansat doar la simplul auz al acestui clopotel. Acesta este o forma de baza a ceea ce in psihologie se numeste conditionare clasica (sau pavloviana) in care organismul asociaza un stimul cu un altul. Ca urmare a acestei asocieri, acesta va reactiona la al doilea stimul, cel asociat, intr-un mod similar cu reactia fata de primul stimul. Cercetarile ulterioare au aratat ca acest proces poate fi baza formarii unor preferinte sau a structurarii unor temeri, chiar fobii.

Desi Thorndike si Pavlov sunt cei care au pus "in scena" behaviorismul, abia in 1913 viziunea psihologiei behavioriste s-a clarificat. In acest an, John Broadus Watson a publicat lucrarea "Psychology as the Behaviorist Views It." Scopul acesteia nu era altceva decit o completa redefinire a psihologiei ca "ramura pur experimentala si obiectiva a stiintei naturale ". Scopul teoretic al acestei stiinte este predictia si controlul comportamentului. Noua strategie propusa presupunea variatia stimulului din mediu, observarea reactiei organismului la aceasta schimbare.

2)Comportamentul colectiv si influentarea acestuia

Gustave le Bon este cel care pune bazele teoriei despre comportamentul colectiv prin aparitia in 1895 a lucrarii "Psihologia multimilor". Teoria sa despre comportamentul social se poate explica cel mai bine printr-un enunt de tip cauzal stimul - contagiune. Pentru a intelege mai bine trebuie sa pornim de la definitia data de autor multimilor: "Multimea reprezinta o reuniune de indivizi oarecare, indiferent de nationalitate, profesie sau sex, oricare ar fi intamplarile care ii aduna la un loc". Inca de la aceasta definitie se poate intui cu usurinta conceptia sa despre comportamentul multimilor pentru ca o astfel de reuniune cat se poate de eterogena nu va fi foarte greu de stapanit si dirijat.

Intr-o astfel de comunitate, spune autorul, personalitatea constienta dispare formandu-se un "suflet colectiv" ce prezinta trasaturi distincte. Membrii unei astfel de comunitati se supun Legii unitatii mentale a multimilor: toti indivizii din grup au tendinta de a-si ignora propriile sisteme de valori si incep sa se ghideze exclusiv dupa normele gruplui respectiv.

Comportamentul copiilor este influentat de catre :

a) Familia : este mediul in care copilul stabileste primele legaturi emotionale cu mediul si cei din jur si invata sa comunice .

Rolul familiei in formarea comportamentului e vizibil mai ales dupa ce famili ii ofera un anumit status social si o apartenenta etnica si religioasa .

b)Grupul de prieteni ( peer - group ) : desemneaza persoanele cu acelasi statut , egale sau apropiate .E important in adolescenta si in tinerete , cand se formeaza eul propriu . Pe masura ce creste , copilul se

distanteaza de familie si se aproprie de grupul de prieteni . Acesta are un rol de socializare pasiva intr-o perioada in care se manifesta noncomformismul care vizeaza acte de independenta .

c)Scoala : e o institutie care socializeaza nu numai prin curicula scolara , ci si prin aspecte ascunse .

Promoveaza nu numai valori si atitudini , ci si modul cum tinerii isi insusesc informatiile , dar trasaturile cum ar fi : cinstea , disciplina , punctualitatea etc.

d) Mass-Media : e constituita din mai multe forme de comunicare , care stabilesc un contact impersonal cu receptorul . Comunicarea se realizeaza prin presa scrisa , audio-vizual si internet .