Influența Grupului asupra Adolescentului

1. Adolescenţa

Adolescenţa este acea perioadă a vieţii care se situează între copilărie, pe care o continuă, şi vârsta adultă. Este o „perioadă integrată”, marcată de transformări corporale şi psihologice care incep pe la 12 sau 13 ani şi se termină între 18 şi 20 de ani. Aceste limite sunt vagi, deoarece apariţia şi durata adolescenţei variază după sex, rasă, condiţiile geografice şi mediul socioeconomic.

Pe plan psihologic, adolescenţa este marcată de activarea şi înflorirea instinctului sexual, de conturarea intereselor profesionale şi sociale, a dorinţei de libertate şi de autonomie, de amplificarea vieşii afective. Inteligenţa se diversifică, puterea de abstractizare a gândirii creşte, aptitudinile particulare se precizează.

Funcţia adolescenţei este de a recunoaşte, în toată paleta de virtualităţi existente, posibilităţile fiecăruia, care le vor permite indivizilor să-şi aleagă o cale şi să se angajeze în viaţa adultă. Dar este şi aceea de a descoperi mai îndeaproape fiinţele umane, pe sine însuşi şi pe ceilalţi şi de a stabili noi raporturi cu anturajul: distanţarea faţă de părinţi, apropierea (camaraderie, amiciţie, dragoste) de cei de-o seamă.

Adolescenţii constituie un ansamblu social deosebit de bogat în virtualităţi şi de dinamic.

2. Grupul

Una dintre cele mai mari necesităţi a adolescenşilor este apartenenţa la un grup.

Putem defini grupul ca „factor determinant al comportamentului şi acţiunii umane, cu influenţe pozitive şi negative asupra acestora, ca facilitator al inserţiei sociale a individului sau ca accelerator al maturizării sociale a acestuia. Grupul îşi pune pecetea asupra personalităţii umane şi a performanţelor acesteia, o propulsează în sistemul de prestigiu al realităţii sociale sau o devalorizează, o afundă în abisuri şi tenebre; el invită, incită, sugerează sau presează, obligă spre acţiune, amplifică sau multiplică sau scade şi minimalizează forţele şi responsabilităţile membrilor săi, determină sau amână şi suspendă acţiunile membrilor componenţi, facilitează sau inhibă comportamentul participanţilor” (Mielu Zlate, Camelia Zlate, 1982)

Grupul poate fi înţeles ca mijloc de socializare, formare şi dezvoltare a personalităţii umane, ca mediu educativ şi educogen, ca laborator în care se plămădeşte nu numai personalitatea fiecaruia dintre membrii componenţi, ci şi relaţiile dintre aceştia, în care are loc clarificarea progresivă a concepţiilor şi atitudinilor despre sine, despre alţii şi despre grup, în care se cristalizează conştiinţa de grup a participanţilor, în care omul se formează ca om şi ca personalitate, dezvoltându-şi competenţele sociale.

3. Influenţa grupului asupra adolescentului

Influenţa grupului de prieteni asupra adolescentului elev se materializează în conduita acestuia, iar măsura în care aceasta ia forme pozitive sau negative, depinde de un complex de factori individuali şi sociali. Unii adolescenţi se simt mai în siguranţă când fac parte dintr-o gaşcă. Părinţii nu îi pot alege adolescentului prietenii, iar „tipii duri” pot adeseori să li se pară extraordinari atât băieţilor, cât şi fetelor. Însă, pentru majoritatea copiilor, faptul de a face parte dintr-o gaşcă reprezintă numai o fază.

Prietenii pot să constituie o sursă importantă de sprijin pentru adolescenţi, mai ales pentru fete, însă pot să fie şi o sursă de neplăceri şi de rivalităţi. Multor tineri le face plăcere să facă parte dintr-o „bisericuţă” şi majoritatea şcolilor au „bisericuţele” lor, care le pot face viaţa cu adevărat mizerabilă celor care sunt mai puţin deştepţi, mai puţin sportivi, mai puţin în pas cu moda, mai puţin „cool”.

4. Delicvenţa juvenilă

Conform unor autori, delicvenţa juvenilă reprezintă „orice act care încalcă exigenţele de conformism impuse de către adulţi minorilor şi tinerilor” (Rădulescu M. S., 1999). În clasa delicvenţei juvenile intră, pe lângă actele care definesc delicte în general, şi altele care sunt specific legate de vârstă, cum ar fi „starea de neascultare”, „chiulul de la şcoală”, fuga de acasă, vagabondajul, consumul de băuturi alcoolice, fumatul ş. a., acte pentru care adultul nu este sancţionat.