Grecia Antică

GRECIA ANTICĂ

Heraclit - cosmosul şi dialectica “psiche”-ului; gândirea necesităţii şi a cauzalităţii.

Parmenide - principiul conservării; psihicul ca expresia combinaţiilor elementelor de bază.

Pitagoreicii - sufletul şi numărul.

Empedocle - ipoteza “revărsărilor; Explicarea diferenţelor individuale prin combinarea celor patru elemente de bază.

Anaxagora - conceptul de nus; determinismul ca organizare; “mintea” ca expresia superioară a organizării.

Democrit - determinsimul şi cauzalitatea; teoria sensibilităţii; proprietăţi primare şi secundare; dificultatea interpretării fenomenelor de gândire.

Socrate - răsturnarea produsă în interpretarea sufletului, inteligenţa ca atotinfluentul motor al întreţinerii.

Platon - proprietăţile sufleteşti şi reglarea etică a acestora; ştiinţa ca reamintire; conceptul de aptitudine; problema determinantului spiritual.

1.Începuturile psihologiei in Grecia Antică.

Victoria democraţiei în Grecia antică nu inseamnă desfiintarea sclavagismului ci o mare participare la treburile publice a maselor populare. O data cu instaurarea democraţiei apar din ce în ce mai multe concepţii materialiste despre lume.

Caracteristica generală a culturii democratice este răspandirea artei în rândul populaţiei şi întarirea poziţiilor materialiste în filosofie. Primii materialişti apar în coloniile greceşti din Asia Mică în Millet, de unde “Şcoala din Millet”. Reprezentanţii ei: Thales, Anaximandros, Anaximente. Cu ei incepe gândirea filosofică greacă, ei s-au ocupat în primul rând de natură. Au susţinut ca principiile tuturor lucrurilor sunt de formă materială, iar elementele şi principiul lucrurilor este lucrul din care sunt construite toate celelalte din care se nasc şi în care pier. Ei cred că nimic nu se naşte din nimic şi nimic nu piere întru cât aceeaşi natură se pastrează mereu.

Reflecţia filozofică s-a aplicat mai întai universului pentru a se afla,cum va zice Aristotel, “primul punct de plecare datorită căruia un lucru este,la naştere sau este cunoscut”.

Primii filosofi ai Greciei, Homer,Hesiod, nu au rămas indifernţi în faţa “fenomenului uman”.Punând accentul pe cosmologie,o fac in vederea explicaţiei omului şi a sporiiri puterii lui de “a făptui raţional în lucruri”, cum avea să zică Aristotel.

2. Şcoala din Milet

Deschizătoare de drumuri în orizontul filosofiei pentru ca pentru prima dată reprezentanţii ei î-şi puneau probleme filosofice şi căutau şi răspunsuri la acestea. Ei se întrebau dacă nu există o natură comună tuturor lucrurilor, dacă nu există un temei. Din acest temei se naşte diversitatea şi î-şi puneau şi o altă problemă filosofică, dacă nu este şi o unitate în diversitate. Aceste întrebări sunt problemele mari ale filosofiei din toate timpurile (ce este diversitatea, entitatea lumii, etc.). Reprezentanţii şcolii din Milet au fost :- Thales din Milet, - Anaximandru,- Anaximene.

2.1. Thales din Milet.

Thales a fost iniţiatorul filosofiei naturii,physis, în măsura în care el a fost primul care a afirmat existenţa unui principiu unic,cauza a tuturor lucrurilor existente, şi care a spus că acest principiu este apa.Grecii îl considera printre cei 7 înţelepţi,spre deosebire de teoriile antice care explicau diversitatea lumii prin reprezentări antropomorfice, imagini poetice sau forţe