Studiile,experimentele,acrediteaza astazi gandirea,ca structura central in psihologie,ce apare in doua moduri:propozitional si imagistic.Gandirea se formeaza si se dezvolta prin intermediul limbajului in absenta caruia ramane la un stadiu primitiv (copii surzi din nastere,copii salbatici).Se spune ca gandurile nu se nasc in creier ci folosesc creierul.Persoane cu afectiuni motorii,pot folosi acum forta gandului pentru a utiliza computerul si a comunica.
Faptele psihice prin care se manifesta gandirea sunt:a) sistemele operationale de nivel intelectual;b)concept si insusirea lor prin invatare;c)intelegerea;d)rezolvarea de problem.
Atunci cand gandurile apar ca un flux de propozitii pe care parem ca le auzim,gandirea este de tip propozitional,iar cand gandurile se desfasoara sub forma unor imagini,gandirea este de tip imagistic. Numita si semantic,gandirea propozitionala construieste gandurile folosind un mechanism de baza:conceptual.Conceptul "reprezinta o intreaga clasa de obiecte"este "reprezentarea mintala abstracta si generala a unui obiect".Pentru psihologie importante sunt conceptele empirice si conceptele stiintifice.Conceptele empirice deschid si pregatesc drumul celor stiintifice.In conceptele stiintifice se impune semnificatia obligativa;conceptele stiintifice absorb conceptele empirice si fie le utilizeaza,fie le contrazic.Conceptul notiunilor empirice si stiintifice ramane permanent deschis dar, in cazul celor stiintifice continutul ramane organizat intr-o forma sistematica.Cele doua tipuri de concept se gasesc intr-o permanenta interactiune,in care conceptele empirice favorizeaza aparitia celor stiintifice,iar acestea le restructureaza pe cele empirice.
Gandirea are doua mari componente, una informationala si alta operationala, prima dezvaluindu-ne latura ei de continut (faptul ca dispune de "unitati informationale" despre "ceva" anume - obiecte, fenomene, evenimente), cea de-a doua latura functionala (faptul ca implica transformari ale informatiilor in vederea obtinerii unor produse care, prin depasirea situatiei problematice, sa asigure adaptarea la mediu).
Latura informationala este constituita din ansamblul notiunilor si conceptiilor ca forme generalizate de reflectare a insusirilor obiectelor si fenomenelor. "Un concept este un raspuns comun la o clasa de fenomene al caror membri manifesta cateva trasaturi comune" (Osgood, 1953, p.666). La randul sau Munn (1965) considera ca "un concept este procesul care reprezinta asemanarile unor obiecte, situatii, evenimente, altminteri diferite. Conceptele sunt produse ale rationamentelor si odata dezvoltate joaca un rol important in gandirea ulterioara conceptele sunt condensari de experiente trecute" (p.237). Vinacke caracterizeaza mai amplu conceptele referindu-se la continutul, modalitatile de utilizare si nivelul lor de structurare in mintea omului. Cele sapte caracteristici ale conceptului stabilite de el sunt urmatoarele: 1) conceptele nu sunt date senzoriale, ci sisteme care sunt produse de raspunsurile noastre la diferite situatii trecute caracteristice; 2) utilizarea lor inseamna de fapt aplicarea experientei trecute la situatia actuala; 3) conceptele reunesc datele senzoriale independente; 4) la om cuvintele sau alte simboluri sunt mijloacele de legatura ale elementelor independente ale experientei noastre; 5) conceptele au doua moduri de utilizare: cea extensiva, comuna pentru toti oamenii, si cea intentionala, care variaza de la individ la individ; 6) un concept nu este obligatoriu "rational"; 7) un concept poate exista fara a fi formulat intr-o maniera constienta (dupa Delay si Pichot , 1969, p.242). Rosch (1975) definea conceptul ca "prototip al obiectului", iar Changeux (1983) arata ca el este "o imagine simplificata, scheletica, redusa la trasaturile esentiale formalizate ale obiectului desemnat" (p.179). Pentru logicieni conceptele definesc clase de obiecte date sau construite, ele fiind comune pentru toti oamenii. Pentru psihologi, ele sunt sisteme de raspunsuri invatate, care "permit organizarea si interpretarea elementelor furnizate prin perceptiile noastre si care influenteaza comportamentul, indiferent de toate stimularile venite din mediu, permitandu-ne sa aplicam automat experienta noastra trecuta la situatiile prezente" (Delay si Pichot, 1969, p.241). In mintea omului conceptele nu sunt izolate, ci inlantuite unele de altele, formand sisteme conceptuale.
Latura operationala a gandirii cuprinde ansamblul operatiilor si procedeelor mentale de transformare a informatiilor, de relationare si prelucrare, combinare si recombinare a schemelor si notiunilor, in vederea obtinerii unor cunostinte noi sau rezolvarii unor probleme. Gandirea foloseste doua categorii de operatii: unele sunt fundamentale, de baza, fiind prezente in orice act de gandire si constituind scheletul ei (analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, generalizarea
Poesis Petrescu(2007) Fundamentele psihologiei, Timisoara,Ed.Eurostampa,p.87-94
Zlate,M.(1999) Psihologia mecanismelor cognitive.Ed.Polirom,Iasi p.254-262;308-323
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
