Clasificarea atentiei este foarte vasta si se poate face dupa numeraose criterii. Cea mai uzuala clasificare este dupa natura reglajului. Astfel distingem atentia involuntara si atentia voluntara.
Atentia involuntara este declansata de stimuli interni si externi si consta in orientarea, concentrarea neintentionata, declansata spontan si fara efort voluntar. Atentia involuntara poate fi atrasa de mediul exterior, ca urmare a organizarii particulare a campului perceptiv in care apare un obiect detasat din ansamblu. Aceasta forma a atentiei o intalnim si la animale. Exista cateva calitati ale stimulilor care pot provoca, pot capta atentia involuntara: intensitatea stimulilor, contrastul, noutatea, aparitia sau disparitia brusca, complexitatea, proprietatea stimulilor de a se adapta interesului etc. Este in general de scurta durata mentinandu-se atata vreme cat dureaza actiunea stimulilor care o provoaca.
Atentia voluntara se caracterizeaza prin prezenta intentiei de a fi atent si a efortului voluntar de a-l mentine. Deci aceasta forma de atentie depinde in mare masura de individ si de motivatiile sale. Fiind autoreglata in mod constient atentia voluntara este superioara atat prin mecanismele verbale de producere, cat si prin implicatiile ei pentru activitatea omului. Autoreglajul voluntar se realizeaza prin orientarea intentionata spre obiectul atentiei, selectivitate in functie de scop si cresterea efortului psihic. Atentia voluntara este esentiala pentru desfasurarea activitatii, dar datorita consumului energetic sporit, a interventiei oboselii se poate mentine pe o perioada relativ scurta de timp.
Mobilizarea si concentrarea atentiei voluntare se poate mentine cu ajutorul cuvantului care mareste valoarea semnalizarii unor stimuli, cuvantul orienteaza atentia.
Aceste doua forme ale atentiei sunt conexate intre ele, existand grade de trecere a uneia in cealalta. De exemplu invatarea incepe cu atentia voluntara, apoi apare interesul, placerea de a invata, atentia treptat devenind involuntara.
Atentia habituala sau postvoluntara este o forma superioara de manifestare a atentiei, fiind o atentie specializata, bazata pe obisniunte si se formeaza prin educatie, pentru ca atentia se poate educa.
Psihologul francez Theodule Ribot deosebeste doua tipuri de atentie, cu totul distincte una de alta, dar care in mare corespund celor doua forme ale atentiei mai sus amintite, si anume atentia involuntara si cea voluntara.
Acestea sunt: atentia spontana (naturala) si atentia voluntara (artificiala). Cea dintai forma, neglijata de majoritatea psihologilor, este forma naturala, primitiva, veritabila a atentiei.
Cea de-a doua este un rezultat al educatiei, al antrenamentului.
Th. Ribot sustine ca atentia spontana este singura care exista atat timp cat educatia nu intra in actiune. Atentia este un dar al naturii, repartizata inegal de la un individ la altul. Puternica sau slaba, are drept cauza starile afective. Omul nu da atentie in mod ...
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.