Formarea trăsăturilor morale

,, intr-un moment cand totul a devenit atat de complex incat nu mai putem sti totul, cand totul se schimba atat de repede incat nu mai putem pregati, cu mult timp inainte, un copil pentru anumite fapte determinate, ceea ce trebuie facut e mai putin sa instruim omul, cat sa-l formam "(G. Berger, 1989)

Educarea morala presupune indeplinirea in principal a doua sar- cini pe cat de cuprinzatoare, pe atat de complexe, care corespund celor doua componente fundamentale ale atitudinii morale: formarea constiintei morale si a conduitei morale. Studiile de psihologie consacrate dezvoltarii naturii convingerilor morale si procesului constituirii lor, pun in evidenta faptul ca factorul cognitiv de- semnat prin reprezentari si notiuni joaca un rol de seama, ca, asadar, fara o informatie morala corespunzatoare, nu este de conceput formarea convingerilor. Instruirea morala consta, in esenta, in formarea reprezentarilor si notiunilor morale. inceputul asigura- rii unei informatii morale corecte si, implicit, a procesului complex de formare a trasaturilor morale, este obiectivul ce revine gradini- tei. Factorul cognitiv ramane, oarecum, o forta latenta, declansarea ei depinzand si de trairea afectiva. Interiorizarea cerintelor mora- le care duce la o conduita corespunzatoare, se datoreaza interventiei factorului afectiv.

Practica morala, actiunea au un rol deosebit de important in procesul complex al formarii trasaturilor morale. Eficienta educatiei morale este asigurata in conditiile in care educatoarea nu se opres- te la lamurirea verbala ci isi deplaseaza activitatea spre antrena- rea copiilor in exercitiul moral. Punand copilul in situatia de a face exercitii morale se creeaza conditii pentru adancirea semnifica- tiei notiunilor morale al caror continut, e de presupus, a fost in- susit in primii doi ani de gradinita. Lamurirea copilului referitor la ce e bine sa faca si ce nu e bine, neintarita de propria sa acti- vitate morala, nu lasa urme adanci si durabile. Iar activitatea mora- la a copilului prescolar trebuie conceputa diferit de o activitate stereotipa, presupune o coloratura afectiva mai pregnanta Stimularea unor trairi afective este cea dintai consecinta a audierii unui text literar. Fiecare trasatura de caracter se formeaza din confruntarea copilului cu situatii si cerinte care in totalitatea lor declansea- za comportamentul cerut de societate. La crearea acestor situatii propice formarii trasaturilor de caracter este necesar ca educatoa- rea sa tina seama de anumite conditii: sa elaboreze un continut adecvat pentru fiecare situatie, sa tina seama de particularitati- le de varsta, de dificultatile ce trebuie depasite in conditii nor- male. Situatiile sa fie percepute de copil ca fiind foarte importan- te si necesare.

,,in orice aspect al activitatii psihice se manifesta unitatea relativa dintre continut (capacitatile, nivelul dezvoltarii posibilitatilor) si forma (modul in care se exprima continutul). Continutul este hotarator. El determina atitudinea, receptivitatea, reactivita-tea. Continutul insusi are o determinare exterioara complexa. Forma de manifestare este conditionata de continut. De aceea formularea unor cerinte privind comportarea (la copiii mai mici) actionand asupra formei conduitei, poate sa fie urmata de continuturi complexe, care sa innobileze deprinderile de conduita."(U. schiopu, 1989)

in ce priveste continutul, deci nivelul capacitatilor, al posi- bilitatilor, am aratat, in capitolul anterior, in ce masura fructi- ficand multitudinea de intamplari, concludente pentru scopul pe care-l urmarim, si galeria de personaje transformate in simboluri pen- tru anumite trasaturi de caracter, am reusit sa dezvolt acest conti- nut astfel incat forma, deci modul in care copilul reactioneaza la anumite cerinte, sa fie pe masura continutului.

,,Regulile morale pe care copilul invata sa le respecte, le pri- meste, in cea mai mare parte, de la adulti, ceea ce inseamna ca le capata complet elaborate si adesea elaborate nu pe masura trebuintelor sale si pentru uzul lui, ci o data pentru totdeauna si prin succesiunea neintrerupta a generatiilor adulte anterioare."(E. Verza, U. schiopu, 1997) Am atins acest aspect in capitolul anterior, evidentiind faptul ca sentimentul de obligatie nu apare decat atunci cand copilul accep- ta un consemn ce emana de la persoane pe care le respecta. in masu- ra in care educatoarea este o persoana respectata si nu temuta, ea poate impune copilului anumite reguli cu caracter de obligativitate. Este vorba de acele reguli morale care nu-si gasesc ilustrare in povesti si povestiri si care, datorita continutului abstract al notiunilor ce le definesc, nu pot fi prezentate copilului in cuvinte pe intelesul acestuia.

Asa cum spuneam in capitolul anterior, copilul dobandeste treptat o gandire morala, o experienta morala. Pe baza acestei expe- riente morale copilul poate sa evalueze faptele altora, in speta ale eroilor povestilor, deci el este in stare sa emita judecati morale. ,,S-ar putea ca in domeniul moral sa nu existe decat un decalaj intre judecata de valoare teoretica si aprecierile concrete ale copilului si ca judecata de valoare teoretica sa constea intr-o con- stientizare adecvata si progresiva a aprecierilor concrete. De exem- plu, vom vedea copii care pe plan verbal nu tin seama de intentii pentru a aprecia actele (responsabilitate obiectiva). Daca insa le cerem sa ne relateze fapte din viata personala vedem ca, in imprejurari traite, ei tin seama perfect de intentiile care au intervenit. Este posibil ca, intr-un asemenea caz, judecata morala teoretica sa fie, pur si simplu, in intarziere fata de judecata morala practica si sa prezinte intr-un fel adecvat un stadiu, in prezent depasit, in planul actiunii insasi."(J. Piaget, 1970)

Cat priveste capacitatea copiilor prescolari de grupa mare pre- gatitoare de a emite judecati morale, am aplicat un test care consta in enuntarea unor scurte povestiri cu morala. Voi reda aici trei din povestirile de acest gen care au alcatuit testul respectiv. Prima se numeste Sfatul soarecilor. Iata continutul sau:

,,S-au adunat soarecii la sfat sa hotarasca ce sa faca spre a scapa de