Desenele animate care prezintă comportamente agresive influențează comportamentul copiilor

Tema cercetarii

Acest proiect de cercetare isi propune sa verifice daca desenele animate cu continut agresiv influenteaza in mod negativ comportamentul copiilor. In zilele noastre copiii nu mai petrec atat de mult timp in compania parintilor deoarece acestia isi petrec o mare parte din timp la servici. Din acest motiv, televizorul a devenit un “al treilea parinte” pentru majoritatea copiilor.

Lucrarea de fata doreste sa sublinieze transformarile de ordin psihologic pe care le sufera copiii, precum si schimbarea comportamentului in cadrul relatiilor cu societatea si gradul de interiorizare al copiilor, cauzate de desenele animate violente. Privitor la aceasta tema s-au mai realizat cercetari atat in Romania cat si pe plan international, care au demonstrat faptul ca, copiii petrec mai mult de 4 ore pe zi in fata televizorului si isi adapteaza alimentatia in functie de ceea ce vad in reclamele de la televizor, lucru care a condus la o generatie de copii cu grave probleme de sanatate.

Cadrul teoretic

Agresivitatea este un concept dificil de definit. Termenul de agresivitate vine din latinescul “agradior” , care inseamna a merge catre si a evoluat apoi in “agrediere” ce semnfica “a merge catre” cu un spirit razboinic (cu tendinta de a ataca). Agresiunea este un act de ostilitate, ranire, violenta, sau de extrema afirmare de sine. Putem considera agresivitatea ca o caracteristica a acelor forme de comportament orientate in sens distructiv: in vederea producerii unor daune, fie morale, moral-psihologice sau mixte. Actul agresiv poate viza obiecte sau fiinte umane.

Agresivitatea nu trebuie confundata cu un comportament anti-social, ca delicventa si infractionalitatea, dar si invers, nu orice comportament anti-social este caracterizat de agresivitate. De cele mai multe ori este asociata si chiar confundata cu violenta. Este adevarat ca, in proportie mare, comportamentele agresive sunt violente, dar exista si cazuri de conduita agresiva in forme non-violente. De asemenea, comportamentul agresiv poate fi orientat si asupra sinelui. Pe langa suicid, forma cea mai grava de comportament auto-distructiv, mai sunt si acte comportamentale care afecteaza sanatatea organismului cum ar fi: fumatul, consumul de alcool si droguri.

Criteriile de identificare a agresivitatii sunt in functie de persoana care adopta o conduita agresiva (tanar/adult, masculina/feminina, individuala/colectiva, spontana/premeditata), in functie de mijloacele utilizate (agresivitate verbala/fizica, directa/indirecta), in functie de obiective (agresivitate in scopul de beneficii materiale/agresivitate care urmareste ranirea si distrugerea victimei) si in functie de forma de manifestare ( agresivitate violenta/ nonviolenta, latena/manifesta).

Teorii ale agresivitatii

Exista mai multe teorii concurente in legatura cu ceea ce ii face pe oameni sa devina agresivi, unele sunt de esenta biologica sau instinctuala, iar altele isi au originea in relatiile individului cu mediul social.

Hobbes sustinea ca oamenii sunt violenti de la natura si ca nu mai cu mult effort evita un razboi al “tuturor impotriva tuturor”. K. Lorentz si Freud au fost de aceeasi parere ca agresivitatea este innascuta. In timp ce Freud spunea ca agresivitatea este un instinct de a agresa si de a fi violent cu care oamenii se nasc, Lorentz s-a axat mai mult pe latura biologic-instinctuala a comportamentului agresiv care are o valoare adaptativa si esentiala pentru supravietuire, in care cel mai puternic invinge. Astfel se produce o selectie naturala care va permite odata cu transmiterea urmasilor si reproducerea gresivitatii. Ca influente biologice, mai putem enumera: influente neuronale, influente hormonale, influente bio-chimice.

Poate cea mai cunoscuta teorie asupra agresivitatii este cea numita frustrare-agresiune. Aceasta teorie a fost formulate de J.Dollard impreuna cu alti colegi din Universitatea Yale. In lucrarea “Frustration and aggression “ in anul 1939. Conform acestei teorii, frustrarea, stare afectiva negativa, provocata de privarea individului de bunurile sau drepturile cuvenite, precum si aparitia brusca neasteptata a unor bariere (reale sau imaginare) in calea atingerii scopurilor, genereaza comportamente agresive.

Berkowitz a afirmat ca expunerea la evenimente aversive genereaza afecte negative care, la randul lor, activeaza automat tendinte catre agresivitate si lupta.

O ultima teorie este cea a invatarii sociale a agresivitatii. Cel care a sustinut aceasta pozitie este Albert Bandura. Conform acesteia, comportamentul agresiv se invata prin doua modalitati: direct (prin recompensarea sau pedepsirea unor comportamente) si indirect ( prin observarea si imitarea unor modele de conduit ale altora, mai ales ale adultilor). Bandura considera ca modelele de conduit agresiva se intalnesc in familie, mediu social si mass-media.

Factorii care influenteaza agresivitatea

Statisticile privind infractiunile arata faptul ca barbatii sunt mai agresivi decat femeile. De asemenea, s-a constatat ca barbatii si femeile au atitudini diferite impotriva agresivitatii si ca ambele sexe se adreseaza mult mai agresiv tintelor masculine decat impotriva celor feminine.

Este cunoscut de toata lumea faptul ca alcoolul constituie un factor important care duce la comiterea de acte anti-sociale bazate pe violenta. Consumat mai ales in cantitati mari, alcoolul reduce luciditatea, contribuind la accentuarea agresivitatii. In aceeasi categorie intra si drogurile care afecteaza agresivitatea in functie de tipul de drog consumat, dimensiunea dozei, si daca persoana respectiva se afla sau nu in pericol, sau este amenintata.

Ipoteza

Desenele animate care prezinta personaje cu comportamente agresive, influenteaza in mod negativ comportamentul copiilor. Aceasta ipoteza porneste de la ideea ca, desenele animate violente, transforma joaca inocenta a copiilor, intr-o joaca violenta, daca acestia urmaresc in mod constant programele de desene animate cu o mare incarcatura de violenta. Ei nu se mai joaca cu papusi, masinute, ci imita personaje din desene animate, care se lovesc si isi vorbesc urat si zgomotos, sau chiar se elimina unul pe celalalt.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

SECTIA PSIHOLOGIE