Caracterologia Embriogenetică A Lui W H Sheldon

W. H. Sheldon (1889-1977) a fost medic si psiholog american. A tinut cursuri la o serie de Universitati (Chicago, Wisconsin, din California, Harvard, si Universitatea din Oregon, precum si aceea din Columbia). Ca director la Biologic Umanist Center, din Cambridge a lucrat, printre altii, cu Dtanlea Stevens (1906-1973). A cunoscut si a colaborat si cu Martiny, si, a fost admirat de Kretschmer. A cunoscut bine eforturile Scolii de la Padova, in problemele psihologiei diferentiale, dar si interpretarile calitative facute de Jung si Kretschmer. Pentru Viola, a avut o admiratie deosebita, privind cercetarile si interpretarile legate de curba lui Gauss. Sheldon a fost un foarte important cercetator. In cinstea lui, s-a organizat primul Institut de Biotipologie din lume la Universitatea din Columbia. Lucrarile mai cunoscute ale lui Sheldon sunt: Varieties of temperament; an introduction in the Psychology of constitutional differences, Harper, N. Y., 1940 (in colaborare cu Stevens S. S. si Tucker W. B. ), apoi Sheldon W. H., Harti S. W. and McDemortt E. Varieties of deliquent youth and introduction to constitutional psychiatry Harper, N. Y., 1942 si Sheldon W. H., Duperthis C. W. and McDermott E. Atlas of men; a guide for somathotyping the adult male, Harper, N. Y., 1954. Ultima este o lucrare ampla si deosibit de cuprinzatoare.

Sheldon a plecat, in analizele sale tipologice, de la o cauzalitate de implicatie embriogenetica, adica de la ideea ca in decursul vietii, are loc o dezvoltare, relativ inegala, a caracteristicilor corporale, ce provin din cele trei foite embrionare. Apar unele dominante, privind consolidarea relativ dominata a unor astfel de produse biologice, fapt ce va determina caracteristici, nu numai biologice specifice, ci si psihofiziologice. Tipologia lui Sheldon, ca si aceea a lui Martiny, a atras atentia, in mod deosebit pe ofertele mediului, care creeaza stiluri de viata si orare existentiale, generand si reglementand activitati solicitate de societate si comportamente cu grad de admisibilitate in functie de nivelul cultural- social- judiciar si traditional al mediului existential. In acest context, se organizeaza comportamente specifice fiecarui om. Acestea se grefeaza, pe genotipul modelat embriogenetic, in viata intrauterina. Din dorinta de a efectua, o cat mai mare validitate cercetarilor sale, a inceput, prin a face 4000 de fotografii, in vederea stabilirii variabilelor morfologice, pe care, sa le foloseasca ulterior ca descriptori. A triat 17: inaltimea, greutatea (ca de baza), dezvoltarea toracelui, a capului, distanta de la marul lui Adam la ombilic si la sex, lungimea mainilor, a picioarelor, dezvoltarea muschilor si oaselor, finetea pielii, suprafata ei, etc.

Tipurile descrise de el au fost: endomorf (visceroton), mezomorf (somatoton) si ectomorf (cerebroton). Descrierea tipologica efectuata de psihologul american este foarte bogata, si are o latura descriptiva morfo-functionala, sub dominatia ideii de structura ...