Amnezia

Ce este amnezia?

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, amnezia este o boală care constă în pierderea parțială sau totală a memoriei. Cu alte cuvinte, amnezia este ceea ce se întâmplă cu o persoană care nu mai poate memora sau nu-și mai poate aduce aminte informații stocate în memorie. Este o boală destul de rară, deși se vorbește multe despre ea.

Faptul că o persoană este puțin uitucă nu înseamnă că are amnezie, deoarece aceasta se referă la o pierdere a memorie la scară largă a unor lucruri ce nu ar trebui uitate niciodată, cum ar fi lucruri importante din viață că terminarea liceului, terminarea facultății, nunta sau persoane din familia apropiată, la fel ca și informații pe care le-am învățat de-a lungul anilor.

Relația amneziei cu memoria

Memoria poate fi împărțită în două mari tipuri:

1. Memoria implicită (procedurală) care se referă la diferite abilități pe care le facem automat, fără să ne gândim prea mult. Exemple: mersul, mersul pe bicicletă, folosirea telefonului sau orice lucru ce a devenit un obicei.

2. Memoria declarativă (episodică) care se referă la reținerea datelor, lucruri de care avem nevoie pentru a câștiga un concurs de cultură generală. Pentru acest tip de memorie este nevoie de un efort conștient de aducere aminte a anumitor date sau fapte, de un moment prin care ne oprim și ne concentrăm asupra răspunsului corect.

Astfel că ne putem gândi la memoria implicită vrând să ne amintim cum și la memoria declarativă vrând să ne amintim ce.

Dacă vrem să ne referim la amnezie, atunci ne referim la faptul că o parte a memoriei declarative a unei persoane este afectată. Un individ se poate să nu-și amintească cine este, dar să nu aibă o problemă în a merge pe bicicletă sau a-și aminti o limbă străină.

Memoria declarativă se compune din patru stadii, fiecare dintre acestea implică o parte specifică din creier.

1. Primul stadiu este codarea și se întâmplă în cortexul prefrontal. Codarea apare când o persoană simte pentru prima data ceva anume, ca exemplu, gustarea unui căpșune. Codarea implică modul de clasificare a căpșunei după cât de dulce este, mărime, culoare și textură, astfel că ne referim la codare ca la un proces de împărțire a informației în mici părți pentru ca restul creierului să-l folosească.

2.Al doilea stadiu este reprezentat de consolidare care este localizată în hipocampus, care se situează înăuntrul lobilor temporari. Odată cu consolidarea, informația codată ca dulceața, mărimea, culoarea și textura căpșunei sunt legate de memoriile existente. Ne putem referi la consolidare ca la o solidificare a memoriei. Comparând această informație despre căpșună cu amintiri deja existente cum ar fi savurarea unei zmeure sau unei mure, ne ajută să determinăm unde punem această nouă informație în memoria noastră. Când ne consolidăm amintirea o organizăm într-un mod care va fi facil spre reamintire.

3. Al treilea stadiu este depozitarea ce are loc de-a lungul cortexului. Acum, informația care se leagă de amintirile existente se păstrează sau reține. Pentru a reține o informație, ea trebuie editată și simplificată. Așa că detaliile mai puțin importante ca ziua săptămânii în care ai gustat căpșuna sunt scoase. Astfel, memoria rămâne concentrată asupra lucrurilor importante ca dulceața, mărimea, culoarea și textura căpșunei.

4. Al patrulea stadiu implică reconstituirea sau restabilirea care are loc în cortexul prefrontal, hipocampus și cortex. În această etapă, creierul trece prin codare, consolidare și depozitarea memoriei din nou și din nou și cu fiecare trecere reconstituirea devine mai ușoară. Se poate spune că este ca atunci când încercăm să memorăm ceva pentru un examen, am trecut prin procesul de reconstituire. Este cunoscut faptul că cu cât trecem mai mult prin informațiile respective, cu atât ne va fi mai ușor să ne aducem aminte despre acestea la examen. Reconstituirea protejează amintirile de a fi pierdute, cele mai vechi și restabilite amintiri fiind cele mai rezistente.

Când vine vorba de amnezie, oricare dintre aceste patru stadii pot fi afectate. Amnezia poate fi categorizată în două tipuri în funcție de impactarea asupra stadiilor de mai sus.

1. www.medlife.ro

2. www.wikipedia.org

3. www.scientia.ro

4. www.medicalnewstoday.com

5. Alan D. Baddeley, Michael D. Kopelman, Barbara A. Wilson - The Handbook of Memory Disorders, John Wiley & Sons, 2002.