Cu timpul in locul unei psihologii plane sau orizontale asupra vietii psihice se propune una verticala, piramidala al carui obiect il constituie studiul organizarii ierarhizate a persoanei umane.
1) Intuirea organizarii verticale a psihicului uman o intalnim inca la LEIBNIZ. El vorbea de existenta unor, perceptii mici, deci a unor perceptii nonconstientizate.
MAINE de BIRAN introduce conceptul de, perceptii obscure care nu sunt altceva decat senzatiile, ideile sau miscarile ce se, intuneca prin efectul obisnuintei sau a lipsei de atentie a spiritului.
FECHER referindu-se la stimulii subliminali producatori de senzatii, subpragale, surprinde existenta aceluiasi plan nonconstientizat al vietii psihice.
JOHN STUART MILL a intuit modificarea calitativa a ideilor, aparitia unor produse noi ireductibile la elementele constitutive. Ideea compusa are propietati diferite de acelea ale ideilor simple, considera el, asa cum sarea dispune de propietati diferite fata de cele ale sodiului si clorului.
altul structural, cu elemente interrelationate, cu propietati noi si distincte fata de cele ale elementelor componente.
2) Fundamentarea si consolidarea abordarii structural-dinamice a psihicului Ideea organizarii nivelare a psihicului prinde contur mai clar la PIERRE JANET care desprinde existenta nivelului constient si inconstient al psihicului: Campul psihologic al unui individ, credea Janet, este format dintr-o multitudine de operatii materiale si mentale, dintr-o diversitate de comportamente obiective si stari psihice srans legate intere ele.
Intr-o stare de sanatate psihica buna, puterea coordonatoare a constiintei este atat de mare incat toate aceste operatii, comportamente si stari psihice sunt reunite intr-o aceeasi perceptie personala.
Cand sanatatea psihica a individului este afectata, intre componentele vietii lui psihice se produce o dezagregare, o destramare si o sustragere a unor elemente de sub controlul constiintei.
Restrangerea campului constiinteieste o manifestare a epuizarii cerebrale generale sau a unei slabiciuni morale a individului, constand in neputinta acestuia de a reuni, condensa fenomenele sale psihice sau de a le asimila personalitatii sale.
Asemenea de-compozitii intelectuale sau slabiri ale sintezei psihice au loc in isterie, ideile de sinucidere, de omucidere, fobiile, etc. facand ravagii printre ei.
Janet concepe constiinta ca pe o sinteza activa a tuturor elementelor psihice ce sunt grupate intr-o individualitate, ea strangand foarte bine toata pluralitatea fenomenelor psihice.
Uneori insa aceasta pluralitate unificatoare isi restrange campul activitatii, ceea ce face ca unele elemente ale vietii psihice sa ramana in afara orbitei ei de actiune, ca un fel de, sisteme emancipate, autonomizate exercitand influente obscure si confuze.
Ele constituie lumea inconstientului, ce poate fi pusa in evidenta in cazurile patologice.
Asadar ceea ce este inconstient provine din ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
