Demografie, ocupare și consum în spațiul european în perioada 1970-2001

DEMOGRAFIE, OCUPARE SI CONSUM IN SPATIUL EUROPEAN IN PERIOADA 1970- 2001

1.INTRODUCERE

Rapiditatea derularii evenimentelor tranzitiei din ultimii 14 ani si impactul lor social amplu, au relativizat intens si diferit durata subiectiva a acestui timp, pentru popoarele europene. Procesul ce subsumeaza o buna parte din istoria acestor ani, este, desigur, largirea spre est a Uniunii Europene.

Desi au existat si unele manifestari cu sens divergent, tendintele de unificare din spatiul european s-au afirmat cu o forta cel putin surprinzatoare, daca avem in vedere veacurile in care Europa a evoluat i subzone culturale distincte. Ca urmare, extinderea Uniunii Europene, care initial a cuprins doar sase membri, va ingloba – potrivit previziunilor – 27 de state, pana in anul 2010.

O analiza comparativa succinta a situatiei socioeconomice a tarilor europene pune in lumina multe similitudini, dar si diferentieri mari de dezvoltare intre acestea. Numeroase semnale atrag atentia asupra evolutiilor ingrijoratoare din domeniul demografic, din sfera ocuparii fortei de munca, a productiei si consumului de bunuri si servicii. Natura problemelor cu care se confrunta in prezent statele estice ale Europei – sarcia si coruptia, traumele sociale produse de recentele conflicte armate sau interetnice, degradarea fara precedent a mediului, si nu in ultimul rand imperativul realizarii unor reforme de larga amploare, in conditii de precaritate economica si mari tensiuni sociale, toate acestea constituie provocari demne de toata atentia pentru factorii de decizie ce gestioneaza resursele europene.

2. STRUCTURA

CAPITOLUL I: DEMOGRAFIE SI CONSUM. RECONSIDERAREA MICROSTRATEGIILOR DE SUPRAVIETUIRE IN ROMANIA

Maturizarea demografica a populatiilor vest europene are implicatii profunde in toate domeniile de dezvoltare. Fenomenul respectin se produce insa, pe scara diferita, si in tarile estice. Dezbaterile internationale, relativ frecvente, ce au loc pe aceasta tema sunt centrate, indeosebi indeosebi pe identificarea cauzelor fenomenului, a consecintelor sale pe termen lung si a politicilor sociale adecvate fiecarei conjucturi nationale.

Tabelul nr. 1

Structuri de varsta a populatiei europene in intervalul 1990-2000, previziuni pana in anul 2020 si rata dependentei:

1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020

Structura populatiei

-De la 0 la 14 ani 18,2 18,0 18,3 18,6 18,4 17,8 17,5

- De la 15 la 64 ani 67,3 66,8 65,8 64,7 64,3 63,9 63,3

- 65 ani si peste 14,6 15,2 15,2 16,7 17,3 18,3 19,2

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Rata dependentei, din care: 48,7 49,7 51,9 54,6 55,6 56,5 57,9

-0 la 14 ani/15ani la 64 ani 27,0 27,0 27,8 28,8 28,6 27,9 27,6

-65 ani si peste 15 la 64 ani 21,7 22,7 24,1 25,8 27,0 28,7 30,3

Sursa: Eurostat, Statistiques demographiques 1993, preluat din Revista „Problemes economiques” no. 2403, decembrie 1994, p.25.

In ipoteza mentinerii tendintelor demografice in tabelul nr.1, in jurul anului 2015 este de asteptat ca rata dependentei sociale a varstnicilor sa o depaseasca pe cea a tinerelor generatii. Acest fapt va induce, cu certitudine, mutatii importante in structurile ocuparii fortei de munca si in profitul cererii de bunuri si servicii sociale.

Marimea familiei, ca si numarul adultilor dintr-o familie se pot schimba la intervale de timp mai scurte sau mai lungi, determinand mutatii radicale in destinul structurii respective. Medicina alopata, genetica moderna si programele de planificare familiala pot influenta decisiv natalitatea si mortalitatea. Nu este cert insa in ce masura acest lucru se si intampla efectiv in tarile sud est europene confrntate masiv cu fenimenul saraciei.

Influentele reale pe care diverse evenimente cu impact ( casatoria, decesul, divortul, aparitia primului copil etc.) le produc asupra consumului unei gospodarii sunt prea putin studiate pana in prezent si de aceea ele sunt cunoscute mai mult la modul intuitiv. Unele studii de acest tip, centrate pe problemetica saraciei si aplicate pe situatia din Romania, au fost realizate si in Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii din Bucuresti in anii 1990 (Zamfir –coord.), 1994, Barbu (coord.), 1998, Stanciu 1993. Un inceput in acest sens l-a realizat si Institutul National de Statistica (Conditiile de viata ale populatiei din Romania,2002, p.75) s. a.

CAPITOLUL II: COSUMUL MEDIU AL UNOR PRODSE ALIMENTARE

Consumul de bunuri si servicii al populatiei, veriga esentiala in lantul reproductiei economice,justifica si dimensioneaza productia de bunuri si servicii si, implicit, ocuparea fortei de munca. Aceasta determina in sa si exprimarea unor fenomene, in plan demografic, chiar daca, uneori, influentele sale sunt mediate ori concertate, alaturi de alti factori.

Cadrul de reflectie privind oportunitatea unor politici demografice in tarile europene este deosebit de complex. Situatia din fiecare tara impune o abordare particulara, sensibila fata de idealurile de viata ale fiecarui popor. In linii mari, decidentii de politici sociale vest europeni dispun de fondul de cunoastere si de resursele economice necesare fundamentarii unor politici apte sa atenueze actualul declin demografic. Nimeni insa nu poate afirma detasat ca, la nivel continental, acest lucru este chiar de dorit.

Intr-adevar, progresele societatii de consum, dezvoltarea statului bunastarii sociale si feminizarea fortei de munca au condus indivizii si familiile la un calcul econiomic diferit de cel propriu societatii traditionale (Romaniuc, 1998). Schimbarea orientarii dinspre interesele reproductive ale societatii in ansamblu, spre cultivarea dezvoltarii umane la nivel individual a devenit posibila prin explozia ofertei de bunuri si servicii, ce s-a produs in cadrul societatii occidenatle. Dezvoltarile ce au avut loc in era calculatoarelor, au schimbat radical modul de viata pentru milioane de oameni. Internet-ul influenteaza ireversibil toate sferele vietii, si nu in ultimul rand, spatiul modelelor de ocupare si consum. Unele estimari arata ca, in anul 1996, una din patru persoane detinea un calculator personal in Canada, Danemarca, Germania, Olanda, Norvegia si Elvetia (UN, 1999, p.204).

Accesul maselor la bunurile si serviciile moderne, in vestul si in estul continentului, a creat, totusi, cintexte de manifestare net diferite pentru modelel de consum ale populatiilor respective. Daca in vest au predominat o serie de modele ale decentei in consum (ale claselor de mijloc) sau modele ale abundentei si rafinamentului (ale elitelor sociale), in centrul si estul continentului s-au afirmat indeosebi modele ale rationalitatii economice (modelele structurilor ocupationale dominante – modelul taranesc, modelul muncitoresc, modele ale functionarilor etc.) si chiar unele modele ale supravietuirii. In deceniul noua, in tarile din est, sud-est, si, in special, in Romania, modelele de supravietuire au capatat accente absolut dramatice. Lucrul acesta este vizibil, daca ne vom referi fie si numai la consumul alimentar al catorva tari din centrul si estul Europei (tabelul nr.2)