dintele vecin lipseste; exista treme, diasteme; exista carii in oglinda; caria a intrerupt creasta marginala.
Acces indirect: cand caria a subminat dar nu a intrurpt creasta marginala; in acest caz se patrunde in procesul carios dinspre fata orala a dintelui pentru a respecta cat mai mult fizionomia.
Facilitarea accesului usurarea accesului se poate face atunci cand: leziunile sunt mici si situate strict la nivelul fetei proximale; aceasta manopera se poate face prin separarea rapida a dintilor sau separarea lenta.
Indepartarea dentinei infectate Indicat este instrumentarul de mana; Se pastreaza stratul de dentina afectata si se face coafaj indirect; Se indeparteaza toata dentina pigmentata (colorata) de la nivelul peretelui vestibular, pentru a nu se transpare prin material de obturatie; Extensia preventiva: - se tine cont de principiul economiei tisulare; - se indeparteaza doar smaltul nesanatos.
Retentia: este in functie de tipul de material cu care obturam: Exemplu: compozite, GLASSIONOMER, ciment silicat.
Rezistenta: este in functie de tipul de ocluzie Finisarea marginilor: se face diferit in functie de materialul de obturatie.
Curairea finala: spalarea cu apa si uscarea cu aer Tratamentul cariilor care nu au distrus unghiul incizal cavitati clasa a iii-a cand obturam cu materiale compozite leziuni cavitare in smalt si dentina ETAPE DE LUCRU: izolarea: cu diga asociata cu material moale; cu material moale: comprese cu tifon, rulouri de vata.
deschiderea procesului carios.
Acces direct: De pe fata orala a dintelui prin intreruperea crestei marginale; Se face cu freze sferice din carbura 1/2 , 1, 2 (in functie de marimea procesului carios), la turatii inalte (mari); Freza se tine perpendicular pe fata orala a dintelui, in dreptul procesului carios.
Acces indirect: Cand dintii au treme, diasteme; Cand se fac separari lente, rapide.
exereza dentinei infectate: cu freze sferice adaptate marimii procesului carios, la turatii mici (conventionale); cu excavatoare mici, prin raclare.
extensia preventiva; aducerea marginilor cavitatii in tesut dentar sanatos; nu se indeparteaza smaltul, mai ales cel vestibular, chiar daca este subtire si transparent.
retentia; aceste cavitati nu se realizeaza sub o forma geometrica pentru ca materialul compozit adera la dinte; deci apare termenul de forma de adeziune forma de adeziune presupune bizotarea marginilor cavitatii + conditionarea acida + adeziv dentinar; cand peretii de smalt sunt foarte subtiri este contraindicata (nu se face) bizotarea; retentia se realizeaza prin niste santuri la nivelul pragului gingival + accentuarea unghiului incizal; cand pe fata orala mai exista si o carie la nivelul foramenulu caecum, retentia se face prin extinderea preparatiei pe fata orala rezistenta; nu prezinta particularitati deosebite pentru ca aceste zone nu sunt supuse direct ...
Primești referatul în câteva minute,
cu sau fără cont
