Tratamentul Deschiderii Accidentale A Camerei Pulpare

In tratamentul afectiunilor pulpare dispunem de o serie de metode prin care urmarim, dupa forma clinica a pulpitei, conservarea, fie totala, fie partiala a pulpei vii, sau extirparea sa.

Coalajul direct este o metoda biologica ce urmareste mentinerea in totalitate a vitalitatii pulpei dentare descoperite ca si a functiilor sale prin acoperirea ei cu o substanta izolata, neiritanta, cu actiune antiinflamatoare, antiseptica si neodentinogenica, cu scopul de a forma in timp punti de dentina care sa inchida orificiul.

Indicatii: Deschiderea mecanica a camerei pulpare, ce poate apare in timpul tratamentului chirurgical al leziunilor carioase dentinare, in timpul prepararii substructurilor organice in vederea aplicarii aparatelor gnato-protetice, in timpul prepararii puturilor dentinare pentru pivoti dentinari; poate apare si ca urmare a unor traumatisme directe (pe dinti) sau indirecte (pe mandibula). Deschiderea pulpara cariogena, in care dentina infectata este in contact cu pulpa.

Cauzele: Favorizante: Abraziunea patologica, eroziuni cervicale; Volumul mare al camerei pulpare intalnite la dintii temporari si la cei permanenti tineri; Topografia procesului carios are loc mai frecvent in cursul tratamentului cariilor proximale sau de suprafata radiculara; Volumul mic al unor dinti: incisiv central inferior, incisiv lateral superior, unii premolari.

Determinante: Carii acute cu evolutie rapida; Factori iatrogeni: manevre intempestive in timpul efectuarii examenului procesului carios (utilizarea sondelor rigide) sau in timpul tratamentului chirurgical al cariei fie prin metode mecanice (utilizarea frezelor sferice de marimi neadecvate leziunilor la viteze mari si cu presiune antrenate uneori in miscare de piesele de mana cu cap descentrat ce imprima vibratii frezelor, utilizarea unor freze cilindrice cu varf in paralelizarea peretilor sau a frezelor con-invers in vecinatatea peretelui pulpar), fie manuale (instrumentar Black actionat cu presiune mare sau deraparea lor); Neasigurarea unei vizibilitati optime in campul operator, in toate etepele de preparare a cavitatii; Prepararea cavitatilor si a substructurilor organice (aplicarea pe aparate gnato-protetice conjuncte) sub anestezie.

Semne clinice: Subiective: durere vie, persistenta cand nu se lucreaza cu anestezice; Obiective: orificiul de deschidere este vizibil pe peretele pulpar al cavitatii, de obicei in dreptul coarnelor pulpare si poate apare hemoragia.

Cand se lucreaza sub anestezie utilizandu-se un vasoconstrictor asociat, deschiderea poate sa nu fie observata, neexistand durere si nici hemoragie.

Diagnostic pozitiv; se pune pe baza: Existentei unei carii cavitare profunde; Aparitia durerii si hemoragiei pe peretele pulpar; Existenta orificiului de comunicare cu camera pulpara.

Diagnostic diferential; se poate face cu: Hiperestezia si hipersensibilitatea dentinara; Hiperemia pulpara sau pulpita seroasa partiala ...