La fel ca si alte boli infectioase, parodontopatiile reprezinta consecinta interactiunii dintre o categorie particulara de bacterii si mecanismele de aparare care li se opun.
Protectiile fizice (bariere tisulare), biochimice (mucus, secretii, fluid gingival) mecanice (descuamare, periaj) sunt suficiente, in majoritatea cazurilor, pentru o buna aparare a organismului contra agresiunilor.
In momentul in care aceste protectii sunt depasite, se poate produce o penetrare bacteriana cu mobilizarea mecanismelor de aparare, ce opereaza la doua nivele: Studiile efectuate afirma, de o maniera unanima, rolul important al PMN in bolile parodontale. Acest fapt este sustinut de urmatorii factori: prezenta lor, dominanta din punct de vedere numeric, la nivelul santului dento-gingival sanatos sau patologic.
contactul direct dintre PMN si microorganismele patogene din santul gingival.
asociatia frecventa dintre disfunctia PMN (la subiectii afectati de o maladie sistemica) si atingeri parodontale severe.
Un PMN functional asigura apararea organismului printr-un anumit numar de secvente: secvente externe: chemotaxie, adeziune nespecifica opsonizare specifica secvente interne: fagocitoza, explozia metabolica, degranularea, efectul bactericid, digestia.
Efectul placii bacteriene asupra fagocitelor Vasodilatatia si chemotaxismul, rezultat al activarii complementului, determina un aflux de fagocite (PMN, monocite in cariomul gingival) Lipopolizaharidele, in cantitati mici (0, 005 mg), pot induce o evidenta chemotaxie.
La nivelul placii bacteriene exista o intensa activitate fagocitara specifica sau nespecifica, datorita prezentei de IgG care opsonizeaza fagocitele. Ca si in orice activitate fagocitara, organizarea cu fractiunea C3b a complementului, determina cresterea intensitatii fagocitozei.
Fagocitarea componentelor placii bacteriene, poate sa duca la doua consecinte: ingestia si liza bacteriilor si a produsilor lor, prin mecanisme oxigen-dependente si oxigen-indpendente ale fagocitozei; prelucrarea si prezentarea antigenului, in special, de catre macrofagele posesoare de antigen de histocompatibilitate de clasa II si declansarea unui raspuns imun de catre limfocitele T imuno-competente. O serie de cercetari in vivo si in vitro au demonstrat ca in special bacteriile Gram (+) din placa bacteriana, sintetizate de polizaharide extracelulare, determina o eliminare de hidrolaze lizozomale de origine leucocitara (polimorfonucleare neutrofile, monocite). S-a evidentiat de asemenea si activare nespecifica a macrofagelor in principal prin lipopolizaharide, manifestata prin modificari morfologice (cresterea volumului, a numarului de organite) ca si a capacitatii de sinteza si eliberare a unor enzime lizozomale si non-lizozomale, printre care: colagenaza, cu important efect distructiv la nivelul corionului.
Placa bacteriana si raspunsurile imunitare la adult Acumularea placii gingivale si gingivita consecutiva au ...
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
