Periartrită scapulo-humerală

Periartrita scapulo-humerala (PSH) este un sindrom clinic, caracterizat prin durere, redoare si impotenta functionala a umarului, asociate in diverse grade, determinate de procese patologice, care intereseaza tesuturile periarticulare (tendoane, burse) si - in unele cazzuri - capsula articulara.

Prima descriere a periartritei scapulo-humerale apartine lui Duplay care, in 1874, atribuia toate suferintile umarului bursitei subacromiodeltoidne; la o mai buna cunoastere a sindromului au contribuit Codman si de Seze

Reumatologii francezi deosebesc urmatoarele forme clinice :

- umarul dureros simplu

- umarul dureros acut (hiperalgic)

- umarul mixt

- umarul blocat

- umarul pseudoparalitic.

ETIOPATOGENIE

Bolile reumatismale formeaza un grup de afectiuni cu localizari in pri-

mul rand la aparatul locomotor si cardio-vascular, ca urmare a unor leziuni caracteristice mezenchinale.

Factorii etiologici in acest grup de boli sunt diferiti determinand tablo-uri clinice cu evolutie acuta, subacuta si cronica.

Clasificarea bolilor reumatismale sunt urmatoarele :

1.Reumatismul inflamator in care intra:

- reumatismul Socolski Bouillaud

- poliartrita reumatoida

- spondilita anchilozanta

- reumatismul secundar infectios

2.Reumatismul degenerativ in care intra:

- artroza

- poliartroza

- spondiloza

3.Reumatismul abarticular in care intra:

- miozite

- tendinite

- bursite

- periartrite

- nevralgii si nevrite.

In afara manifestarilor articulare ale reumatismului inflamator sau de-

generativ, in practica zilnica intalnim adesea bolnavi cu suferinte determina- te de procese patologice abarticulare in cursul carora sunt afectate tendoane,

teci sinoviale, burse, fascii, aponevroze.

Cele mai frecvente si cele mai suparatoare uneori invalidante sunt : tendinitele si bursitele umarului (cunoscute generic sub numele de periartrita

scapulo-humerala) ; mai rar sunt intalnite sunt sindromul umar-mana, retrac-

tia aponevrozei palmare (Boala Dupuytren), periartrita coxo-femurala.

La nivelul structurilor umarului si in primul rand la nivelul tendoane-

lor, are loc un proces de uzura a carei accelerare si agravare pot fi determina-

te de traumatisme, microtraumatisme (in special cele de ordin profesional)

expuneri la frig etc.

Un rol deosebit in accelerarea proceselor de uzura si in aparitia infla-

matiei ; un argument in acest sens il constituie frecventa mare a acestui sin-

drom, atat in afectiuni ale sistemului nervos periferic (nevralgia cervico-brahiala, zina zoster) , cat si in afectiuni ale sistemului nervos central (acci-dente vasculare cerebrale, traumatisme cerebrale, Boala Parkinson, sindroa-me talamice).

PSH poate aparea si la bolnavii cu unele afectiuni ale organelor intra-toracice, pe cale reflexa, prin perturbarea activitatii sistemului simpatic, an-gina pectorala, infarct miocardic, tuberculoza pulmonara apicala, interventii

chirurgicale pe plaman. Asupra unor factori etiopetogenici se va reveni, la

prezentarea formelor clinice.

SIMPTOMATOLOGIE

A.Forme clinice

Periartrita scapulo-humerala are cinci forme clinico-anatomice-func-tionale relativ bine conturate. Acestea sunt :

1.umarul dureros simplu ;

2.umarul acut hiperalgic

3.umarul mixt ;

4.umarul blocat ;

5.umarul pseudoparalitic.

1.Umarul dureros simplu (evolutia bolii)

Este o forma clinica particulara, cunoscuta si sub numele de periartrita

dureroasa simpla neanchilozanta. Aceasta forma de PSH este consecinta le-ziunilor degenerative (uneori calcificate) ale tendoanelor celei de-a doua ar-ticulatii, mai ales tendoanele supraspinosului si bicepsului.

Este forma clinica cea mai frecventa. Bolnavul acuza dureri moderate in umar cand se imbraca, se piaptana, sau cand solicita membruk superior respectiv prin purtatea unor