Aparitia cariilor dentare in santuri si gropite la dintii posteriori a fost semnalata de mult timp. In 1803, Fox descrie neregularitatile suprafetelor masticatorii ale molarilor si le pune in relatie cu existenta cariilor dentare. El crede ca santul ocluzal reprezinta defecte de formare a smaltului din perioada de dezvoltare a dintelui.
In 1935, Robertson semnaleaza faptul ca aparitia cariilor este corelata cu locurile de retentie alimentara. Porinind de la aceasta observatie clinica, susceptibilitatea la carie a fost legata direct de forma si profunzimea santurilor ocluzale.
In 1935, Day si Sedwich semnaleaza un procent de 45% de carii ocluzale la copii de 13 ani la molarii permanenti.
In 1970, Centrul National de Statistica Sanatatii din Statele Unite efectueaza o ancheta epidemiologica supra cariei pe esantioane concludente din intreaga populatie. Se constata din totalul cariilor existente, 49% sunt carii ocluzale la copii si adolescenti intre varsta de 5-17ani. Cariile ocluzale, reprezinta procese patologice care isi au debutul foarte timpuriu, 67% din totalul leziunilor carioase constatate la dentitia temporara fiind leziuni ocluzale cu punctul de plecare in santuri si gropite, iar 65% dintre primii molari definitivi au carii la 12 ani si acestea sunt ocluzale.
In momentul de fata se considera ca 90% din totalul cariilor primilor molari permanenti sunt localizate in santuri si gropite ocluzale.
cariile noi de fisura sunt mai rare, dar predomina cele secundare si cariile noi aparute pe suprafetele aproximale (81%); aproximativ 25% din suprafetele aproximale sunt afectate si numai 5% din suprafetele vestibulare si orale.
Mecanisme de producere a cariilor fisurale De multe ori intrarea in aceste fisuri este mai mica decat diametrul firelor din periutele de dinti, situatii in care fisurile profunde creaza mari sanse agentilor cariogeni locali de a produce carii. La orginea acestor carii se afla desigur tot placa bacteriana.
Microscopia electronica arata multe urme de celule vii si celule moarte mai ales coci gram-pozitivi cu o mica rata a diviziunii. Numai in straturile superficiale, care inchid gura fisurii, placa se aseamana cu cea a suprafetelor netede, iar organismele nu sufera o schimbare esentiala gradata, paralela cu varsta placii.
Studii ample despre carie arata ca diferentele organismului prezinta o oarecare selectivitate in alegerea suprafetei dintelui pe care o ataca.
O mare varietate de microbi pot initia cariile de la nivelul fosetelor si fisurilor ocluzale.
Studii efectuate pe sobolani gnatobiotici monoinfectati au pus in evidenta colonizarea si producerea cariilor fisurale cu microorganisme ca: S. Mutans, S. Salivarius; L. Acidophilus, L. Casei; Actinomices viscosus, A. Israeli, etc.
Variatia mare a microflorei din astfel de locuri arata ca fiecare fisura este un sistem ecologic separat.
Studiile recente arata ca nu cantitatea de placa acumulata in santuri si gropite este aceea care ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
