Mastocitul și semnificația granulelor mastocitare

Mastocitele sunt celule mari, mononucleate, conjunctive, mobi?le, prezente, in mod normal in cea mai mare parte a tesuturilor din orga?nismul uman, in special in jurul vaselor din tesutul conjunctiv.

Mastocitele sunt dispersate liber in tesutul conjunctiv moale din pulpa dentara, in special in adventicea vaselor si nervilor.

Paul Elrich, in 1879, i-a zis ,,mastzellen", iar ulterior francezii au numit-o ,,mastocit". Au fost descoperite de Miller in 1978.

Mastocitele sunt celule rotunde, ovale, poliedrice sau neregu?late, cu diametrul de pana la 25 ?. Au un nucleu mic, rotund sau oval, situat central, cu cromatina fin granulara, care adesea este mascat de catre granulatiile din citoplasma. Nucleul contine 1-2 nucleoli si se poate colora albastru cu albastru de toluidina sau violet cu albastru alcian. Se coloreaza violet si cu violet de metil.

Citoplasma este slab eoztnofila si contine un numar variabil de granule. Intre granule se gasesc organitele citoplasmatice, slab reprezentate: sunt rare mitocondrii, ribozorni putini, iar complexul Golgi si RER sunt reduse.

Granulele mastocitului au un diametru variabil de 1-2 nm. Majoritatea granulelor sunt slab PAS+ si metacromatice: putine sunt intens PAS+ si ortocromatice.

Granulele se pot colora rosu-violet, bazofil (metacromatic) cu albastru de toluidina, albastru alcian si cu violet de metil.

Sunt slab PAS pozitive, datorita continutului in mucopolizaharide acide.

Unii cercetatori au facut o descriere mai detaliata a granulelor mastocitare si au facut o clasificare dupa aspectul lor morfologic.

Astfel, granulele din mastocite au fost impartite in trei categorii:

o tip I - sunt electronodense, omogene si se crede ca ar contine mediatori preformati, inactivi;

o tip II - sunt mai slab electronodense decat tipul I si contin o matrice fin granulara. Intre membrana perigranulara si matri?ce se gaseste un spatiu clar;

o tip III - mult mai mari si mult mai putm electronodense comparativ cu tipul II. Sunt formate dintr-o retea de filamen?te fine, in ochiurile careia se observa mici granule electronodense.

Filamentele fine din retea, adesea sunt atasate la membrana perigranulara, la plasmalema sau membrana granulelor vecine.

Granulele fuzionate in cavitati au fost observate si in citoplasma profunda.

Mecanismul exact al exocitozei granulelor, in vivo, nu este bine cunoscut. Acestui proces i s-au descris urmatoarele faze:

1. formarea cavitatilor cu granule alterate, neregulate:

2. fuzionarea membranelor perigranulare cu plasmalema si formarea de pori pe suprafata mastocitelor;

3. eliminarea continutului cavitatilor in spatiul extracelular.

Unele granule exocitate de catre mastocite sunt fagocitate de ca?tre macrofage.

Membrana celulara (plasmalema) rnastocitului prezinta expan?siuni sub forma de valuri, de dimensiuni variabile. Plasmalema masto?citelor contine receptori specifici pentru IgE.

Receptorii de pe suprafata mastocitelor formeaza agregate mari cu anticorpii care apoi sunt internalizate in vacuole acope?rite. Raspunsul mastocitelor la moleculele semnal (hormoni, factori de crestere, mediatori imuni) depinde, de densitatea si distributia receptorilor plasmalemali.

In plasmalema unor mastocite s-au evidentiat pori cu diametrul de 0,6-0,8 nm sau chiar mai mari. In lumenul unor pori de gasesc corpi rotunzi netezi, probabil sunt granule in curs de eliminare.

Originea mastocitelor este o problema inca neclarificata. S-au observat asemanari structurale intre mastocitele din tesuturile conjunctive moi si bazofilele sanguine. Astfel ca, unii cer?cetatori au emis ipoteza ca unele mastocite tisulare ar fi leucocite bazofile, migrate din calea sanguina si modificate morfo-functional sub actiunea factorilor de mediu local.

Alti autori au emis ipoteza ca si mastocitul tisular s-ar diferentia din aceeasi clona celulara din maduva hematogena ca si bazofilul san?guin.

S-a documentat si ipoteza ca mastocitele se diferentiaza din ce?lulele mezenchimale, la embrion si la fat, iar la adult din celule mezenchimale perivasculare.

Alti autori sustin ca mastocitele diferentiate isi pastreaza capaci?tatea de proliferare prin self-replicare, asigurand linia celulara mastocitara.

1. Maria Nita - ,,Histologia pulpei dentare";

2. Maria Nita - "Histologia cavitatii bucale";

3. Dr. Irina Draga Caruntu - "Histologia sistemului somatognat".