Dezechilibrul care apare intre nevoile de sange oxigenat ale organelor si tesuturilor si eficienta cordului de a-l furniza, precum si imposibilitatea cordului de a face fata, hemodinamic, volumului de sange venos care se intoarce la inima, poarta denumirea de insuficienta cardiaca. Rezerva functionala a cordului este foarte mare; degradarea progresiva a inimii face sa apara - intai la eforturi mai mari si apoi la eforturi din ce in ce mai mici - dezechilibrul intre nevoile metabolice legate de efort si eficienta hemodinamica a cordului. In gravele insuficiente cardiace inima nu mai poate face fata acestor nevoi nici cand organismul este in repaus.
"Insuficienta cardiaca congestiva" este forma de insuficienta cardiaca instalata de obicei lent si cu evolutie cronica, caracterizata prin retentie de apa si sare si staza venoasa, cu producerea de transsudat tisular in plaman si in periferie (edeme).
"Insuficienta cardiaca stanga sa cea dreapta" sunt denumiri care se refera la ventriculul care a cedat. Prima forma se caracterizeaza prin congestie venoasa pulmonara si dispnee, a doua prin congestie venoasa periferica si edeme. Trebuie subliniat ca afectarea ventriculului stang antreneaza, in timp, insuficienta hemodinamica si a celui drept.
"Insuficientele cardiace antero- si retrograda" sunt etichete fiziopatologice. In prima forma, perfuzie sanguina renala slaba, datorita unui volum-bataie cardiac mic, iar in a doua zi, staza venoasa si transsudare de lichid.
"Insuficienta cardiaca latenta" este eticheta data acelei forme clinice care apare numai in conditii speciale: la exercitii fizice severe, la stresuri emotionale mari, in starile febrile.
In "insuficienta cardiaca compensata" semnele insuficientei au disparut datorita tratamentului administrat.
"Insuficienta cardiaca ireductibila" este acea forma care, cu tot tratamentul optim aplicat, nu a putut fi compensata.
"Insuficienta cardiaca acuta sau cea cronica" sunt termeni foarte relativi; de obicei o cauza precipitanta creeaza impresia clinica de insuficienta cardiaca acuta.
- Etiologie
Insuficienta cardiaca este consecinta functionala a unor cauze multiple, care, direct sau indirect, scad forta de contractie a miocardului si in special a zonelor anatomice cu ponderea cea mai mare in asigurarea cu sange a organismului (ventriculul stang).
O cauza frecventa este suprasolicitarea ventriculului; uneori acesta are de facut fata unei sarcini foarte mult crescute de presiune pentru a impinge sangele din camera respectiva, asa cum se intampla in hipertensiunea arteriala, coarctatia de aorta, stenoza pulmonara, cordul pulmonar; alteori, ventriculul este suprasolicitat datorita volumului mare de sange pe care il are de pompat (insuficienta mitrala, insuficienta aortica, defect de sept atrial sau interventricular, duct arterial patent, fistule arterio-venoase). In multe cazuri ventriculul nu se mai poate contracta normal, armonios si eficient, datorita prezentei in masa lui musculara a unor zone cicatriceale sau prost irigate si hipotone, care ii reduc eficienta contractiei; acesta este cazul asinergiilor, disinergiilor si anevrismelor ventriculare, consecinte ale infarctului miocardic.
O alta cauza de insuficienta cardiaca este modificarea morfofunctionala a fibrelor cardice. Aceasta modificare poate fi primitiva sau secundara. Forma secundara este cea mai des intalnita si este consecutiva suprasolicitarii ventriculului.alteori, tulburarea miocardica este consecinta miocarditei (de etiologie infectioasa, bacteriana, virala sau generata de protozoare) sau a unor tulburari metabolice grave, induse cel mai des de ischemia cordului (cardiopatia ischemica), sau de scaderea pH-ului sanguin sau a presiunii arteriale a oxigenului, sau de cresterea presiunii arteriale a bioxidului de carbon (intalnite in cordul pulmonar sau de unele droguri sau toxice, de alcool, de unele infectii grave, anemii grave, insuficienta renala, diabet sau starea de soc cronic. Imbatranirea antreneaza scaderea eficientei contractiei miocardice prin modificarea structurii fibrei cardiace. Unele boli sistemice au in cortegiul lor simptomatic si insuficienta cardiaca (bolile de colagen).
In cazuri rare, modificarea fibrelor cardiace este primitiva, fie in cadrul miodistrofiilor, fie evoluand ca o cardiomiopatie idiopatica. Uneori, insuficienta cardiaca este consecinta hipoplaziei miocardice; scaderea masei musculare cardiace este frecvent consecinta infarctului de miocard, dupa cum in cazuri rare este legata de prezenta tumorilor intramiocardice. Iradierile pot induce un proces de miocardita radica, cu fibroza si saracirea in fibre cardiace a miocardului.
O alta cauza de insuficienta cardiaca este restrictia in umplerea diastolica a ventriculului, asa cum se intampla in stenoza mitrala, in pericardita constrictiva si in unele forme de endomiocardita cu restrictie mare la destinderea diastolica a ventriculului.
Tulburarile de ritm cu tahicardie sau bradicardie importanta poate induce insuficienta cardiaca.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
