Importanța fiziologică a procesului de formare a bilei acizii biliari sărurile biliare

Bila este un produs de secretie si excretie hepatica, care se acumuleaza in afara perioadelor de digestie in vezicula biliara, unde se concentreaza si de unde se elimina intermitent prin coledoc in a doua portiune a duodenului. La om, bila este secretata continuu de catre polul biliar al celulei hepatice.

Cantitatea de bila secretata la om in 24 de ore este de 700-l 200 ml; influentata de natura alimentelor, ea ramane sensibil constanta la un regim alimentar determinat.

Elaborarea bilei are loc printr-o serie de procese succesive, ce cuprind captarea sau sinteza de catre hepatocit a substantelor ce intra in compozitia bilei, transportul prin celula hepatica al acestor substante si excretia lor prin polul biliar al hepatocitului in canaliculii biliari.

Mecanismele de secretie a bilei (colereza) sunt complexe. Ele par sa se realizeze initial prin filtrare, proportionala cu debitul sanguin hepatic (glucoza, apa, saruri, K+, Cl-), urmata de secretie activa cu consum de energie si sediu predominant hepatocitar (acizi biliari, saruri biliare) si secretie-reabsorbtie (apa, Na+, Cl-) in ductele si canalele interlobulare.

In vezicula biliara are loc o puternica resorbtie a apei, astfel ca bila hepatica se concentreaza de 8-10 ori. Constituentii principali ai bilei sunt apa, saruri biliare, pigmenti biliari, colesterol, lecitina, acizi grasi, mucina si substante anorganice: cloruri de Na, K, Ca, bicarbonati si fosfati. Bila nu este un suc digestiv propriu-zis si nu contine enzime, cu exceptia fosfatazei alcaline, ce se excreta prin bila.

Acizii biliari sunt sintetizati in ficat plecand de la colesterol (aprox. 10% in REN al hepatocitelor prin conjugarea acidului colic cu aminoacizii glicina si taurina; se formeaza acidul glicocolic si taurocolic; cea mai mare parte, insa, 90% din aceste substante ajung in ficat prin absorbtia lor din lumenul intestinal). La nivelul intestinului pot fi deconjugati si dehidroxilati de bacterii pentru a forma acizii biliari secundari (acidul dezoxycolic, litocolic si urodezoxycolic). Acestia sunt in parte reabsorbiti prin mucoasa ileala si colica. Reabsorbtia realizeaza ciclul entero-hepatic prin care aceste substante sunt din nou captate de ficat si reexcretate in bila.

Acizii biliari joaca un rol primordial in absorbtia intestinala a vitaminelor liposolubile, dar si a lipidelor prin emulsionarea lor, favorizandu-se astfel actiunea lipazei pancreatice.

Sarurile biliare sunt glicocolatul si taurocolatul de Na si K. Sinteza lor se efectueaza in ficat, plecand de la acizii: colic, dezoxicolic, litocolic si chenodezoxioolic, proveniti atat din colesterolul exogen (alimentar), cat si din cel endogen (rezultat din celulele hepatice). Acizii amintiti, indeosebi acidul colic, se combina cu doi acizi aminati, glicocolul sau taurina, formandu-se acizii glicocolic sau taurocolic Sarurile biliare rezulta din combinarea acizilor biliari cu Na+ sau K+. Sarurile biliare au o actiune de tip detergent, scazand ...