Bolile Digestive

Previzualizare referat:

Cuprins referat:

Introducere 3
Capitolul I: Aspecte generale ale bolilor digestive.
1.1 Structura si functiile sistemului digestiv 5
1.2 Factorii de risc ai bolilor digestive 12
1.3 Principalele forme ale bolilor digestive 13
Capitolul II: Caracteristici specifice ale bolilor digestive.
2.1 Implicatiile medico-sociale ale bolilor digestive 16
2.2 Masuri de profilaxie si de combatere a bolilor digestive 17
2.3 Servicile sociale acordate persoanelor diagnosticate cu boli digestive 18
Concluzii si recomandari 19
Bibliografie 20

Extras din referat:

Introducere

Bolile digestive sunt boli de largă răspândire în populaţie, ocupând un loc important în morbiditatea generală. Ponderea mare pe care o au aceste boli în patologia generală, potenţialul mare invalidant al unora din ele, interacţiunile lor cu factorii de mediu şi de alimentaţie, fac necesară cunoaşterea lor în stadiile cât mai incipiente, pentru tratarea şi prevenirea complicaţiilor lor. Jucind un rol important in nutritia organismului, aparatul digestiv este cunoscut traditional prin bolile acute infectioase si mai putin prin bolile sale cronice. Dintre acestea din urma maladia ulceroasa- la care pot fi alaturate gastritele si duadenitele, eteropatiile si hepatopatiile cronice, se detaseaza azi prin particularitatile de frecventa si etiologie in populatii si prin multiple consecinte personale, familiale si social-economice. Fiind declansate direct de factori cauzai sau de consecinte ale unor boli generale ori locale, maladiile digestive cronice (cu exceptia tumorilor) debuteaza si se manifesta la virstele tinere si adulte. Sub aceasta forma cu incidente medii , iar numarul bolnavilor cronici este constant in crestere, severitatea formelor de boala determina spitalizari repetate, iar unele din acestea necesita interventii chirurgicale. Caracterul lor creste invalidant, genereaza un volum important de concedii medicale, si pensionari la virstele cele mai productive, pentru care aspecte sunt cunoscute ca o patologie dominanta a virstelor active. Dau pierderi pramature de vieti omenesti, iar morbiditatea intregului aparat digestiv constituie a IV- a cauza in tabloul mortalitatii. Aceste boli nu beneficiaza de mijloace preventive specifice si nu au inca terapii eficiente. Utilizarea metodelor si tehnicilor de diagnostic ambulatoriu poate degreva spitalele de un costisitor consum medical. Multiplele implicatii economice fac din aceste boli o importanta problema de sanatate. Conform datelor statistice prezentate de catre Biroul National de statistica, morbiditatea populatiei peprincipalele clase de boli in 2007 a costituit 2375,5mii de cazuri, dintre care cu boli digestive a constituit 288, 6, bolnavi inregistrati, iar cu diagnosticul stabilit pentru prima data a constituit 69,9 din totalul de 1164,mii de cazuri. Nivelul anual al incidentei tuturor bolilor aparatului digestiv la adulti in Republica Moldova (2000) este de 49.197 cazuri noi la 100 mii locuitori sau 14.9 % din totalul bolilor, reprezentind a III-a clasa in tabloul incidentei.

In cadrul bolilor digestive nivelul cel mai inalt il au gastritele, si duadenitele, enteritele si colitele neinfectioase, litiaza biliara si colecistitele, boala ulceroasa si ciroza hepatica, cu frecvente mai mari la genul feminin pentru litiaza biliara si ciroza hepatica. Litiaza biliara si colecistitele, gastroduodenitele, maladia ulceroasa, enterocolitele neinfectioase(mai frecvent in prima parte a vietii active) si ciroza hiepatica (mai frecvent in a doua parte a vietii active) acupa ponderea cea mai mare de spitalizare. La personalul din productie indicii morbiditatii ci incapacitatea temporara de munca cauzata de bolile aparatului digestiv au constituit 46, 3 la 100 de lucratori, numarul de zile 293 la 100 lucratori durata medie a unui caz 18, 6 zile. In structura incapacitatii temporare de munca, bolile aparatului digestiv reprezinta a V-a cauza dupa bolie organelor respiratorii, unele afectiuni ale sistemului ostiomuscular, traumatisme si bolie cardiovasculare. Aproape 2/3 din absenteismul bolilor digestive este dat de bolile cronice: 32%- de boala ulceroasa si gastrite, 19%- litiaza biliara si colecistitele, 8% hepatita cronica si ciroza ficatului(cu tendina de crestere)si 6%- de enterocolitele cronice.invaliditatea din bolile aparatului digestiv ocupa in prezent locul IV in tabloul morbiditatii mai ales dupa hepatopatiile si bolile ulceroase operate. Anual in in urma bolilor aparatului digestiv in Moldova decedeaza aproximativ 3800 oameni. In anul 2000 mortalitatea populatiei in republica din cauza afectiunilor organelor digestive a fost 103,9 la 100 mii locuitori, inclusiv cerozele hepatice-83,3 la 100 mii locuitori. In cadrul acestei mortalitati ulcerul gastric si duodenal participa cu o pondere mai redusa.

Capitolul I:

1.1 Structura si functiile sistemului digestiv.

Sistemul digestiv (digestia) are loc intr-un tub lung de 9m, in tubul digestiv care incepe cu cavitatea bucala (pe aici intra hrana) si se termina cu rectul (pe aici se indeparteaza substantele neasimilate). Sistemul digestiv se compune din: cavitatea bucala, faringe, esofag, stomac, intestinul subtire, intestinul gros si glandele anexe (vizica biliara, ficatul, pancreasul).

Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv, care comunică cu exteriorul prin orificiul bucal gura şi cu faringele prin istmul faringian, având rolul de rezonant sonor pentru vocea produsă de coardele vocale, în parte rol în respiraţie şi funcţia cea mai importantă este calea de introducere a hranei. In cadrul cavitatii bucale putem delimita dintii si limba care au rol important in procesul de masticatie, deglutitie. Astfel, dintii sunt formatiuni osoase special adaptate la masticatie. Din aceasta cauza, ei prezinta cel mai inalt grad de mineralizare si deci si duritatea maxima. Limba este un organ musculos, care indeplineste functii mecanice si senzitive. Ea intervine in mod activ in: mestecarea alimentelor, inghitire si in fonatie (vorbire, cantat). La suprafata limbii se gasesc diferiti receptori, precum si organele gustative. Urmatoarea portiune a sistemului digestiv este faringele. Faringele reprezinta un conduct musculo- membranos cu lungimea de 12-13 cm. Functiile principale ale faringelui sunt: deglutitia, functia senzoriala, functia imunologica,functia respiratorie,functia fonatorie.

Deglutitia este un act reflex, declansat de bolul alimentar ajuns la nivelul bazei limbii.

Functia respiratorie. Faringele participa in timpul pasajului aerului inspirat sau expirat prin rino- si orofaringe deglutitia este inhibata.

Functia senzoriala, perceperea gustului se realizeaza atat la nivelul papilelor linguale gustative cat si prin receptori de la nivelul orofaringelui. Senzatiile gustative fundamentale sunt: dulce, sarat, acru (percepute la nivel lingual) si amar (perceput faringian).

Functia imunologica este asigurata de tesutul limfoepitelial grupat in asa-numitul inel al lui Waldeyer si care cuprinde: tonsila faringiana, tonsilele palatine, tonsila tubara, tonsila linguala de la baza limbii. Functiile de supraveghere imunologica specifice tonsilelor sunt urmatoarele:

- tonsilele produc limfocite;

- la nivelul lor se realizeaza expunerea limfocitelor de tip B si T la antigenii uzuali si in acest mod se asigura productia de limfocite mesager si limfocite cu memorie;

- plasmocitele de la nivel tonsilar secreta toate tipurile de imunoglobuline;

- limfocitele imunoactive de la nivel tonsilar patrund in torentul sanguin si limfatic.

Functia fonatorie. Cavitatea bucala, faringele si limba sunt importante in vocea articulata si in realizarea timbrului specific al vocii prin modularea sunetului fundamental emis la nivelul corzilor vocale.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Bolile Digestive.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8.3/10 (4 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
20 pagini
Imagini extrase:
20 imagini
Nr cuvinte:
5 711 cuvinte
Nr caractere:
35 005 caractere
Marime:
153.03KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Medicină
Predat:
la facultate
Materie:
Medicină
Sus!