Stări patologice provocate de gazele solvite în apă

Consideratii generale asupra bunastarii pestilor.

In acvacultura moderna, bunastarea deplina a pestilor semnifica asigurarea unor conditii de exploatare in care aceste animale sa isi poata mentine homeostazia, sa aiba posibilitatea dezvoltarii somatice normale si sa fie protejati de factori fizici de mediu sau de stres. Ca si multe alte animale acvatice, pestii sufera profunde modificari fiziologice si morfologice de-a lungul vietii, de la stadiul de ou pana la acela de individ adult. De aceea, dezvoltarea metodelor si metodologiilor de evaluare a bunastarii pestilor este extrem de dificila, implicand studierea unui mare numar de factori in mod diacronic, de la stadiul de ou la cel de alevin si pana la cel de adult si a relatiilor complexe intre factorii de mediu si cei biologici. Dintre multitudinea de factori care influenteaza bunastarea pestilor o deosebita importanta o prezinta: factorii de mediu fizici si chimici, factorii alimentari, interactiunile sociale, existenta diferitilor agenti patogeni ai pestilor, parazitilor si pradatorilor, dar si procedurile de manipulare, transport si taiere.

Acvacultura este ramura zootehniei care a inregistrat, in ultimele trei decenii, cel mai spectaculos ritm de dezvoltare dintre toate ramurile, la nivel global. Prognozele facute arata ca ritmul isi va mentine curba ascendenta si in viitor. Expansiunea acvaculturii s-a bazat pe exploatatii de tip intensiv, care au generat aceleasi probleme sub raportul bunastarii ca si la celelalte specii de animale. Principalele probleme de bunastare la pesti sunt legate de: parametrii de mediu, furajarea, insusirile genetice, densitatea, manipularea, clasificarea, marcarea, transportul, bolile si taierea.

a) Parametrii mediului

Speciile de pesti atrase in circuitul cresterii si exploatarii intensive au necesitati diferite privind parametrii optimi de mediu sub raportul densitatii, temperaturii; pH-ului, continutului in oxigen, substantelor dizolvate, incarcaturii in substante organice a apei etc. Calitatea apei este esentiala pentru sanatatea si bunastarea pestilor, in consecinta trebuie permanent mentinuta. Din pacate, nu sunt bine cunoscute necesitatile tuturor speciilor de pesti de ferma privind caracteristicile mediului lor de viata, ceea ce atrage probleme de bunastare. Improspatarea redusa si neuniforma a apei atrage dupa sine dezvoltarea eterogena a efectivelor si mareste susceptibilitatea la boli. Lumina artificiala este folosita, atat in eclozionatoare, cat si in anumite sisteme de crestere pentru imbunatatirea indicatorilor economici (spor de crestere, indice de conversie a hranei). Schimbarea brusca a intensitatii luminii genereaza panica, mortalitate, leziuni, stres.

b) Alimentatia

In exploatatiile piscicole, alimentatia este deosebit de importanta si trebuie sa asigure necesitatile nutritionale, pentru a se evita malnutritia. Avantul pe care l-a inregistrat cresterea si exploatarea pestilor in ultima perioada poate fi explicat de formularea completa a ratiilor la pesti si fabricarea furajelor combinate pentru aceste specii de animale (Lymbery, 1992).

Infometarea si/sau reducerea ratiei sunt folosite pentru ajustarea productiei la cerintele pietei. Prin practicele mentionate, pestii pot sa fie mentinuti in viata cu realizarea unui spor variat, dupa necesitati. S-au facut o serie de cercetari, in special la somoni, privind influenta infometarii si/sau reducerii ratiei asupra calitatii carnii la taiere si a consumului specific, dar fara a aborda si problema bunastarii acestora prin masurarea stresului si inregistrarea modificarilor comportamentale. Pestii pot tolera infometarea o perioada considerabila de timp, in functie de specie si de temperatura apei. La temperaturi ridicate ale apei se pot constata fenomene de lovire a ochilor, muscarea cozii sau canibalismul. Din punct de vedere al bunastarii, infometarea trebuie sa fie de durata cat mai scurta.

c) Genetica

Imbunatatirea din punct de vedere genetic a efectivelor de reproductie a vizat in special sporul de crestere in greutate, indicele de conversie a furajelor, fecunditatea, posibilitatea inducerii sexului, tulpinile monosex si poliploide, dar si rezistenta genetica la boli.

Problema pestilor transgenici trebuie tratata ca si pentru celelalte specii de animale cu mare atentie, fara a genera suferinta. Pana in prezent nu s-a stabilit daca tehnicile transgenice au ca rezultat suferinta la pesti.

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara “Ion Ionescu de la Brad”

Facultatea de Medicina Veterinara

Disciplina: Patologia pestilor, albinelor si viermilor de matase