Diagnosticul pasteurelozei la animale

Pasteureloza este o boala infecto-contagioasa produsa de germeni din genul Pasteurella care cuprinde mai multe specii: Pasteurella aerogenes; P. avium; P. bettyae; P. caballi; P. canis; P. dagmatis; P. gallinarum; P. langaaensis; P. mairii; P. multocida; P. pneumotropica; P. skyensis; P. stomatis; P. testudinis; P. trehalosi; P. volantium.

Germenul este un cocobacil de dimensiune redusa, gram negativ, nesporulat, fiind un comensal al tractului respirator superior, gasindu-se la toate speciile de animale, inclusiv la om.

Aparitia bolii depinde de mai multi factori incluzand specia, varsta, virulenta germenului, infectiile recurente, conditiile de mediu. De cele mai multe ori semnele predominante sunt cele respiratorii: tuse, stranut, raluri, lacrimare, sinuzita si depresie. La unele specii boala poate evolua si subclinic, cum ar fi curcanii. Mortalitatea si morbilitatea sunt doua constante foarte variabile, depinzand in mare parte de semnele clinice notate mai sus.

1. PASTEURELOZA PASARILOR

Pasteureloza pasarilor mai este denumita si holera aviara.

Clinic simptomele majore sunt cele respiratorii (tuse, stranut), letargie, simptome digestive (diaree) si nervoase (convulsii, tulburari de zbor, epistotonus, emprostotonus, mers in cerc).

Leziunile anatomopatologice.

La inceputul bolii, se poate observa o inflamatie moderata a traheei, sinusurilor, sacilor aerieni si conjunctivei. Pasarile prezinta atrezie ovariana si involutia oviductului.

In cazurile cazurile cu evolutie grava, se observa la nivelul sacilor aerieni, pe oviduct, trahee (fig. 1), pericard si peritoneu exudate fibrinoase. Pe piele se observa zone de necroza (fig.2). Focare de necroza se mai pot observa pe ficat, rinichi, splina si plamani. La nivelul intestinelor, ficatului si inimii se observa puncte hemoragice. Zonele de necroza, pe splina si ficat, apar ca niste 'pete' galbene sau albe. Ficatul de obicei este inchis la culoare, prezentand fragilitate mare.

Fig. 1 Fig. 2

Fig. 3

La nivel superior digestiv se poate observa hrana nedigerata, pe cand la cel inferior se observa un lichid vascos galbicios care contine un numar mare de bacterii- recomandat examen histologic sau microbiologic pentru evidentierea de pasteurele (fig. 3).

La pasarile rapitoare, leziunile principale sunt cele de septicemie; pe langa acestea se pot observa abcese esofagiene in proportie de 73% din cazuri si placi albicioase in orofaringe si esofag (uliu, vultur).

2. PASTEURELOZA BOVINELOR

Pasteureloza bovinelor este produsa de Pasteurella haemolytica si Pasteurella multocida, germeni comensali care se gasesc in tractul respirator al acestora. De obicei acestia isi maresc virulenta in cazul unor boli cum ar fi: BVD, PI-3, IBR etc. dar si in cazul nerespectarii conditiilor zooigienice.

Boala se transmite prin intermediul aerosolilor, prin contact direct cel mai frecvent, dar si prin ingestia de furaje si apa contaminate.

Semnele clinice: primele semne sunt vagi (usoara depresie) dar cu timpul boala evolueaza, animalele refuza hrana, apare depresia, secretii nazale care cu timpul devin tot mai consistente avand o culoare galbena, temperatura peste 40, tahipnee, tuse si respiratie dureroase o data cu afectarea grava a plamanilor. Spre final temperatura scade sub limitele normale, iar animalele mor.

Tablou anatomopatologic

In cazurile grave se constata hemoragii multiple, indeosebi pe seroase si mucoase, exudate in cavitati, distrofii in organele parenchimatoase. In formele mai putin grave se observa infiltratii seroase, sero-fibrinoase ale tesutului conjunctiv subcutanat, echimoze musculare, exsudate seroase chiar hemoragice in cavitati si gastro-enterita catarala. La nivelul pulmonului in treimea anterioara, pleurei si pericardului domina leziunile sero-fibrinoase. Pe sectiune pulmonul are spatiile interlobulare dilatate de fibrina, iar zonele lobulare au aspect marmorat. Se mai pot constata poliartrite si periartrite, meningite sero-fibrinoase.

1. Christensen, Henrik and Magne Bisgaard. Charles River Laboratories: "A review of Pasteurella pneumotropica.The Genus Pasteurella." Release 3.14. The Prokaryotes: An Evolving Electronic Resource for the Microbiological Community.

2. Morishita TY, Lowenstine LJ, Hirsh DC, Brooks DL. Lesions associated with Pasteurella multocida infection in raptors. Department of Veterinary Preventive Medicine, College of Veterinary Medicine, Ohio State University, Columbus 43210-1092, USA.

3. Richey E. J. . Pasteurella Disease in Beef Cattle. Cooperative Extension Service, Institute of Food and Agricultural Sciences, University of Florida, Gainesville.Ross, R.F. Diseases of Swine, ed. A.D. Leman, B.E. Straw, and W.L. Mengeling. Vol. 7th Edition. 1992, Iowa State University Press: Ames, Iowa. 537-551.

4. Thomas Lafeber, MD, Pasteurella Multocida Infection, Fellow, Department of Internal Medicine, Division of Infectious Diseases, Medical University of South Carolina