Este o boala infectioasa virala a puilor de gaina, care se exprima prin evolutie acuta
si inflamatia bursei lui Fabricius.
Etiologie
Boala este produsa de un virus ce contine ARN, incadrat in familia Birnaviridae.
Virusul are dimensiuni de 55-60 nm, este cultivabil pe oua embrionate si culturi
celulare, pe care prin pasaje repetate au fost obtinute tulpini atenuate folosite ca vaccinuri. In mediul extern virusul are rezistenta mare la factorii fizico-chimici, rezista 5 ore la 56oC, este distrus la 70oC in 30 de minute. Dintre dezinfectante Virkon S este foarte activ pentru distrugerea virusului.
Caractere epidemiologice
Singura specie receptiva la boala este gaina. Toate rasele de gaini crescute in
sistem industrial si traditional sunt receptive. Receptivitatea cea mai mare o au puii, in varsta de 3-6 saptamani, dar boala poate fi intalnita pana la varsta de 6-7 luni (perioada in care bursa este activa). A fost demonstrata prezenta virusului si la alte specii de pasari, dar se pare ca la acestea virusul produce numai infectii subclinice, nu si boala.
Sursele de infectie sunt reprezentate de puii bolnavi, care elimina virusul prin
fecale, contaminand furajele, apa, asternutul si obiectele din adapost, care sunt considerate principalele surse de infectie in aceasta boala. Caile de infectie sunt calea digestiva si respiratorie.
Boala evolueaza enzootic, avand caracter de masa, durata evolutiva intr-un lot contaminat fiind in jur de 7 zile, morbiditatea este de 50-100%, iar mortalitatea de 15-30%, dependent de patogenitatea tulpinii de virus si de rezistenta generala a efectivului.
Tabloul clinic
Dupa o perioada de incubatie de 2-3 zile boala evolueaza acut. Puii sunt abatuti
prezinta prurit cloacal, diaree cu fecale albe-apoase si au penele pericloacale aglutinate. Puii se grupeaza spre sursele de caldura, nu mananca, sunt deshidratati, au penele zburlite, stau in decubit prelungit si mor incepand cu a treia zi de boala, cei mai multi morti inregistrandu-se in ziua a cincia de boala, iar dupa 7 zile de la debutul bolii puii isi revin la normal.
La puii la care boala evolueaza spre vindecare, dupa 4-5 zile starea generala se
amelioreaza, simptomele regreseaza si se vindeca. Urmare a proceselor inflamatorii determinate de virus bursa nu-si mai realizeaza rolul in imunitate. Se instaleaza astfel starea de depresie imunologica, fapt ce predispune la infectii cu bacterii conditionat patogene si la parazitoze (coccidioze).
Examenul necropsic
La examenul extern al cadavrului se constata prezenta penelor pericloacale
aglutinate de fecalele albicioase. La examenul intern se intalnesc hemoragii musculare, pe seroase si pe mucoase. Rinichii sunt decolorati si prezinta depozite de urati pe uretere.
Bursa lui Fabricius este mult marita in volum, aproape de doua-trei ori si prezinta o inflamatie seroasa sau inflamatie hemoragica. Culoarea bursei este roz-rosietica, pe sectiune se constata prezenta unui exsudat gelatinos sau cazeos (branzos).
Diagnosticul
Intr-un efectiv in care evolueaza bursita infectioasa aviara, diagnosticul se
suspicioneaza in baza datelor epidemiologice (in special varsta pasarilor), tabloului clinic (boala acuta cu o durata de 5-7 zile) si a tabloului morfopatologic (prezinta importanta leziunea bursei lui Fabricius, bursa fiind cel mai puternic afectata in ziua a treia si a patra de boala).
Pentru cazurile de dubiu se recurge la examenul de laborator, pentru care se trimit, ca probe, cadavre intregi cat mai proaspete. In laborator se incearca izolarea si identificarea virusului. Trecerea prin boala poate fi dovedita prin examenulserologic.
Profilaxia si combaterea
Masurile generale de profilaxie, care vizeaza evitarea introducerii bolii intr-un
efectiv sanatos nu sunt suficiente pentru prevenirea aparitiei bolii, datorita rezistentei mari a virusului in mediul extern. Se recomanda ca dupa fiecare serie de pui sa fie efectuata, riguros, curatenia mecanica insotita de dezinfectie (de preferabil cu Virkon S) si repaus biologic.
Masurile de profilaxie specifica (imunoprofilaxia) consta in utilizarea de vaccinuri inactivate ce se administreaza injectabil la tineretul de inlocuire si vaccinuri vii atenuate la pui.
Imunizarea tineretului de inlocuire cu vaccinul inactivat se va face la transfer, inainte de inceperea ouatului. Prin ouale de incubatie, recoltate de la puicute vaccinate, se transmit descendentilor anticorpi care sa-i protejeze in primele saptamani de viata, dupa care puii vor fi imunizati cu un vaccin viu.
Se obisnuieste ca imunizarea puilor sa se faca in apa de baut, cu vaccinuri vii, care se vor administra la varsta de 12-14 zile.
Exista si vaccinuri vii care contin tulpini blande de virus si care pot fi administrate inca din prima zi de viata, sub forma de picaturi oculare, sau pot fi administrate subcutan.
Daca boala a aparut se vor lua masuri pentru protejarea pasarilor contra infectiilor conditionate, prin administrarea de antibiotice, sau chimioterapice, in furaje sau apa de baut. Se pot administra si suplimente de vitamine si aminoacizi esentiali, in apa de baut, pentru intarirea rezistentei organismului.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
