Bolile aparatului digestiv la animale

Previzualizare referat:

Cuprins referat:

CAPITOLUL I – DIGESTIA
1.1 Digestia gastrica la rumegatoare
- Reteaua;
- Rumenul;
- Orificiul reticulo-omasal;
- Jgheabul esofagian;
- Eructatia.
CAPITOLUL II – INDIGESTIA PRIN SUPRAÎNCARCAREA RUMENULUI
2.1 Alcaloza ruminala;
2.2 Indigestia ruminala putrida;
2.3 Acidoza ruminala;
2.4 Meteorismul ruminal acut;
2.5 Meteorismul ruminal cronic (recurent);
2.6 Parezia (atonia) prestomacelor;
2.7 Reticulita si reticuloperitonita traumatica;
2.8 Ruminita si reticulita netraumatica;
2.9 Parachetoza ruminala (hipercheratoza ruminala, ruminita hiperplastica cronica);
2.10 Tumorile la nivelul prestomacelor;
2.11 Accidente produse de corpii straini bonti în prestomace;
2.12 Obstructia (parezia foiosului);
2.13 Enteritele.
CAPITOLUL III – PARTEA SPECIALA
CAPITOLUL IV – CONCLUZII, RECOMANDARI

Extras din referat:

CAPITOLUL I

DIGESTIA

Prelucrarea furajelor în organismul animal se realizeaza prin mijloace mecanice de triturare si maruntire (dintii, limba), prin procesefizice (imbibare, emulsionare si dizolvare) si prin procese chimice (enzimatice) de scândare moleculara (hidroliza). Digerarea hranei se datoreste enzimelor din secretiile glandelor digestive sau prin contactul cu cele de la polul apical al enterocitelor absorbante si de enzimele florei microbiene rumino-ceco-colice. Digestia se realizeaza progresiv, în diferitele segmente ale tubului digestive. Protidele, lipidele si glucidele din furaje sunt, structural, diferite de acelea din componenta celulelor organismului animal. Prin procesele enzimatice ale digestiei, protidele sunt scândate în aminoacizi, lipidele în acizi grasi si alcooli (glycerol si cholesterol) si glucidele în monoze (hexoze si pentoze). Numai sub forma de molecule mici, componentii nutritive ai furajelor sunt absorbiti de mucoasele ruminala si enterocolica prin influx transepitelial. Prin circulatia sanguina sunt vehiculati la toate celulele si tesuturile, asigurându-se nutritia celulara si reprezentând precursori pentru sinteza componentilor caracteristici ai celulelor animale (asimilatia) si a unor produsi specifici (enzime, hormoni).

Capacitatea si lungimea segmentelor postdiafragmatice ale tubului digestive reflecta natura, structura si volumul furajelor consumate. Desi ambii sunt erbivori, la cal, din capacitatea totala, stomacul reprezinta doar 8, 5 %, iar la bou 70, 8 % (la fel ca la pisica – 69, 5 %). Diferentele se explica prin capacitatea ceco-colica mare (61 %) la cal, sau prin lungimea foarte diferita a intestinelor: 20 lungimi corporale la bou si 4 la pisica.

Pe lânga digestie si absorbtie, unele organe ale aparatului digestive indeplinesc si alte functiuni. Astfel, glandele salivare si ficatul sunt organe “epuratoare”, epiteliul intestinal produce IgA secretoare care, impreuna cu bariera limfoida a submucoaselor tubului digestive, participa la imunitatea locala. Complexul gastro-intestinal este cea mai mare “glanda endocrina”.

1.1 Digestia gastrica la rumegatoare

Erbivorele consuma în general furaje grosiere, voluminoase, sarace în substante nutritive, al caror continut celular este protejat de peretii celulari care rezista actiunii sucurilor digestive. La toate erbivorele tubul digestive prezinta un compartiment voluminous destinat depozitarii furajelor, unde acestea, intr-un timp mai indelungat, vor suferi actiunea microorganismelor simbionte. Acest process se produce, la rumegatoare, intr-un stomac puternic diferentiat, multicompartimentat, format din rumen, retea, foios si cheag; primele trei compartimente poarta numele conventional de “prestomace” (corect, “prestomacuri”) si preced stomacul glandular propriu-zis.

Capacitatea totala gastrica la rumegatoarele mari oscileaza intre 95 si 235 l, din care 80 % revin rumenului, 5 % retelei si cate 7-8 % foiosului si cheagului. Mucoasa rumenului, ca si a celorlalte prestomace, este lipsita de glande digestive. în prestomacuri furajele sunt supuse unei prelucrari mecanice si fizice (amestecare, triturare, maceratie), precum si unor transformari chimice, prin enzimele eliberate de insasi alimentele consummate, si prin actiunea florei si faunei simbionte. în rumen si retea se gaseste în permanenta o mare cantitate de lichid care provine mai ales din apa consumata si din saliva deglutita; nivelul acestui “lac rumino-reticular” este situat putin deasupra cardiei . La limita dintre lichidul ruminal si gazele acumulate deasupra se gasesc furajele grosiere, recent deglutite, cu o greutate specifica mai mica. în masa lichidului, la diverse adancimi, se gasesc în suspensie fragmente de furaje care au suferit deja procesele de imbibitie si maceratie si au o greutate specifica apropiata de cea a apei . în retea, datorita barierei formata de cuta rumino-reticulara, precum si pozitiei sale declive (nivel inferior fata de rumen), se colecteaza în special fragmentele de furaje cele mai dense. În urma prelucrarii multiple, furajele care plutesc în lichidul ruminal se sedimenteaza în sacul ventral, de unde sunt transportate spre retea. Dupa un post de 40-48 de ore, continutul ruminal devine lichid.

Motricitatea compartimentelor gastrice. Miscarile compartimentelor gastrice se succed intr-o anumita ordine, formand cicluri de contractii.

- Reteaua. Contractia energica a retelei se desfasoara în doi timpi: o prima contractie, în care volumul retelei se reduce apreciabil, urmata dupa cateva secunde de o relaxare, mai mult sau mai putin completa ; în cel de-al doilea timp, lumenul retelei aproape dispare.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Bolile Aparatului Digestiv la Animale.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
9/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
30 pagini
Imagini extrase:
30 imagini
Nr cuvinte:
9 550 cuvinte
Nr caractere:
58 552 caractere
Marime:
46.86KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Medicină Veterinară
Predat:
la facultate
Materie:
Medicină Veterinară
Sus!