Studii de piață

Studiul a fost realizat pe un esantion de 1.596 subiecti si este reprezentativ pentru mediul urban, persoane cu varsta de peste 14 ani. Datele au fost culese in noiembrie, 2002.

46.2% din persoanele cu varsta de peste 14 ani din mediul urban au cumparat un parfum pentru uzul lor personal in ultimele 12 luni. Incidenta cea mai mare se regaseste la persoanele tinere si scade in mod constant pe masura ce persoanele inainteaza in varsta (de la 63.5% in categoria de varsta 14-24 la 24.1% la persoanele cu varsta de peste 55 ani). Incidenta cumpararii de parfum pentru uz propriu este usor mai mare la femei prin comparatie cu barbatii (49.6% vs 42.4%). Educatia nu influenteaza semnificativ achizitia de parfum, in schimb venitul face diferenta - in special intre cei cu venituri peste medie (63%) si cei cu venituri sub medie (39%).

Dicolo de cumpararea pentru uz propriu, parfumul este adeseori cumparat pentru a fi facut cadou. Astfel, in ultimele 12 luni, un procent de 40.7% din persoanele intervievate au achizitionat un parfum pentru a-l face cadou. Parfumul ca si cadou atrage in mai mare masura persoanele tinere intre 14 si 34 ani si in mai mica masura persoanele cu varsta de peste 55 ani. Pe masura ce educatia creste, inclinatia de a face un parfum cadou creste si ea. De asemenea, categoria de persoane cu un venit peste mediu este mai probabil sa faca un parfum cadou, prin comparatie cu persoanele cu venituri sub medie. Locuitorii din Muntenia si locuitorii din orasele mici au o inclinatie crescuta inspre a face parfumuri cadou.

Prietenii (48.3%) sunt de departe principalii beneficiari ai parfumurilor cumparate pentru a fi facute cadou. Urmeaza, in ordine descrescatoare: sotul/sotia (30.3%), rude cu grade superioare de rudenie (16.6%) si copiii (12.0%). Barbatii cumpara parfumuri sotiilor (45.6% cadou de la sot la sotie si doar 15.5% cadou de la sotie la sot) in timp ce mamele cumpara parfumuri copiilor (16.6% din mame si doar 7.0% din tati au cumparat cadou copiilor parfumuri). Adolescentii si tinerii fac parfumul cadou cu predilectie prietenilor (70.8% fata de 48.3% media) in timp ce persoanele cu varsta intre 35 si 44 ani si persoanele cu educatie superioara sunt mai inclinate sa faca parfumul cadou partenerului de viata (50.6% pentru varsta 35-44 si 42.5% pentru nivelul de educatie superioara fata de 30.3% media).

Ocazia cea mai raspandita pentru a face cadou un parfum este ziua de nastere/ziua onomastica a persoanei care primeste cadoul (76.7%). Urmeaza, la mare distanta alte ocazii precum sarbatorile religioasa (Paste, Sarbatorile de Iarna - 10.4%), si Martisorul/8 Martie (8.7%). Interesant este ca 16.2% din cei care au facut cadou un parfum nu au facut-o cu o ocazie anume. Persoanele cu educatie redusa au o inclinatie sporita de a face parfum cadou la ziua de nastere (90.7% fata de 76.7% media), in timp ce persoanele cu educatie superioara au o inclinatie mai mare de a face cadou parfumul fara o ocazie anume (25.1% fata de 16.2% media).

60.7% din parfumurile achizitionate sunt din categoria celor sub 300.000 lei, 26.3% au pretul intre 300.000 si 800.000 lei, in timp ce doar 7.5% din parfumuri au avut pretul de peste 800.000 lei. Un procent de 5.6% din persoane nu isi mai aminteste cat a costat parfumul achizitionat. Spre deosebire de femei, barbatii cumpara intr-o proportie mai mare parfumuri foarte ieftine (sub 100.000 lei) si intr-o proportie mai mica parfumuri din gama medie de pret (300-800.000 lei). Vanzarile de parfumuri scumpe (peste 800.000 lei) par a fi concentrate in special in Bucuresti, unde 21.0% din subiecti au cumparat asa ceva in ultimele 12 luni.

Cele mai multe persoane (29.5%) au cumparat parfumuri prin reprezentanti ai firmelor care practica marketing direct sau multilevel marketing (Avon, Oriflame, etc.). Urmeaza la mica distanta magazinele universale- raionul de parfumuri (27.4%) si magazinele specializate de parfumuri (21.6%). Un procent mai scazut de persoane cumpara parfumuri din supermarketuri/minimarketuri (7.8%), de la tarabe (2.5%) sau de la chioscuri (2.3%). Femeile (38.3%) cumpara mai degraba decat barbatii de la reprezentantii de vanzari, dar un procent semnificativ de barbati au aceleasi obiceiuri (22.6%). Prin comparatie cu celelalte categorii, persoanele cu educatie scazuta cumpara mai mult din supermarket, in timp ce persoanele cu educatie superioara cumpara mai degraba din magazinele specializate de parfumuri. Reprezentantii de vanzari sunt mult mai populari in Ardeal (40.0% fata de 29.5% media), in timp ce supermarket-urile/minimarket-urile sunt foarte populare in Bucuresti (20.9% fata de 7.8% media), atunci cand vine vorba de achizitia unui parfum.

Principalii concurenti pe piata sunt concentrati in gama parfumurilor ieftine si medii ca pret -Avon, Coty, Sarantis, Oriflame. In primii 4 jucatori pe piata , doi dintre acestia practica marketingul direct (Avon si Oriflame). Desi cu o gama diversificata de parfumuri, jucatorii consacrati pe pietele internationale au o prezenta modesta in Romania, in special datorita preturilor - destul de putin accesibile pentru veniturile romanilor. Inceputul Paginii

2. Sistemul sanitar (Septembrie, 2002 - persoane cu varsta intre 18 si 65 ani, mediul urban)

Studiul a fost realizat pe un esantion de 918 persoane cu varsta de peste 18 ani si este reprezentativ pentru mediul urban pentru categoria de varsta luata in calcul.

1. Afectiuni si tratarea lor

Aproape jumatate din locuitorii mediului urban din Romania (47.2%) au avut in ultimele 12 luni afectiuni care dupa parerea lor ar fi necesitat ajutorul sau interventia unui medic. In medie, locuitorii mediului urban au avut un numar de 1.9 astfel de afectiuni in ultimele 12 luni. Aceasta medie ascunde diferente semnificative dupa varsta, sex, venit si rezidenta. Astfel, daca pana in varsta de 45 de ani numarul mediu de afectiuni creste foarte usor de la 1 la 1.5 afectiuni, persoanele din categoria 45-54 ani au avut 2.1 afectiuni iar cele de peste 55 ani au avut 3.7 afectiuni in medie, in ultimele 12 luni. Femeile sunt mai expuse afectiunilor, acestea avand in medie de doua ori mai multe afectiuni decat barbatii (2.5 afectiuni la femei fata de 1.2 afectiuni la barbati). Persoanele care provin din familii cu venituri ridicate au avut de a face cu mult mai putine afectiuni decat persoanele care provin din familii cu venituri mici sau medii (0.8 afectiuni la familiile cu peste USD 100/membru fata de 2.0 afectiuni la familiile cu sub USD 100/membru). Locuitorii din Transilvania au avut mai putine afectiuni care in opinia lor au necesitat interventia medicilor (1.4 afectiuni), prin comparatie cu cei din regiunea extracarpatica (2.1 afectiuni )

Doua din trei persoane care au avut cel putin o afectiune (66.0%) au apelat in toate situatiile la medic. Un procent de 22.6% dintre cei care au avut afectiuni au apelat doar pentru o parte dintre aceste afectiuni la medic.11.4% nu au apelat deloc la medic, desi au avut afectiuni care, in opinia lor, ar fi necesitat interventia unui medic. Procentul persoanelor care nu au apelat la medic niciodata desi ar fi avut nevoie este triplu in orasele mari, prin comparatie cu orasele medii si mici ( 18.3% in orasele cu peste 200,000 locuitori fata de 6.4% in orasele sub 200,000 locuitori). Barbatii au apelat mai des la sistemul sanitar prin comparatie cu femeile (72.6% barbati fata de 61.6% femei care au apelat la medic in toate situatiile), iar persoanele din familii cu venituri mari mai des decat cele provenind din familii cu venituri medii si mici (85% fata de 63%).

Motivele principale pentru care persoanele nu au apelat la medic desi au considerat oportuna interventia sau ajutorul unui medic se pot imparti in 3 categorii mari:

- Spaime/ingrijorari legate de tarele sistemului sanitar : lipsa banilor (36%), lipsa timpului/pierdere mare de timp (34%) si aglomeratia din cabinetele medicale (3%)

- Neincredere/teama fata de medici: se poate trata singur(a) (16%), i-a fost teama (7%), nu are incredere in sistemul sanitar romanesc (7%)

- Comoditatea (10%), sub diversele ei forme

2. Sistem sanitar de stat versus privat

22% dintre cei care au apelat la doctor, au apelat cel putin o data in ultimele 12 luni la sistemul sanitar privat/platit. Practic, din 100 de vizite facute la doctor, 16 sunt facute in sistemul sanitar privat/platit. Inclinatia spre frecventarea sistemului sanitar privat nu se diferentiaza dupa regiunea de rezidenta, sex sau educatie, in schimb este sensibila la veniturile familiei.

Motivele principale pentru a apela la sistemul sanitar privat sunt calitatea superioara a serviciilor (64%) , promptitudinea (<< nu pierd timpul ca in sistemul de stat >> - 42%), si conditiile mai bune (36%). Una din trei persoane (30%) au luat in considerare sistemul privat din dorinta de a evita plata medicilor pe sub mana (<< nu trebuie sa dau spaga >>), in timp ce una din 4 persoane (24%) considera ca in sistemul privat cadrele medicale sunt mai atente si mai dornice sa ajute. Inceputul Paginii

3. Inghetata (August, 2002 - persoane cu varsta intre 18 si 65 ani, mediul urban)

Studiul a fost realizat pe un esantion de 815 persoane cu varsta de peste 18 ani si este reprezentativ pentru mediul urban pentru categoria de varsta luata in calcul.