La inceputul secolului al XX-lea, cunoscut in literatura de specialitate drept secolul serviciilor, economistii si-au pus problema definirii Serviciilor publice pornind de la rolul in acoperirea unor nevoi colective, ce nu pot fi inlocuite, ale cetatenilor de stat (servicii publice privind productia, distributia si consumul energiei electrice, gazelor naturale, servicii publice de educatie, sanatate si asistenta sociala, transporturi, telecomunicatii, servicii publice postale etc.) Delimitarea categoriei serviciilor publice de celelalte categorii de servicii a fost impusa din urmatoarele motive: serviciile publice constituie activitati de interes general din care cea mai mare parte produc bunuri publice furnizate de administratii si colectivitati locale.
Organizarea si functionarea serviciilor revine in mare parte organelor autoritatii publice (administratia centrala - ministere, alte organe subordonate guvernului; administratia locala - primarii, prefecturi, consilii comunale si intreprinderi publice - regii autonome de transport, posta) Pana in 1939 persoanele juridice private nu aveau dreptul sa presteze servicii publice, insa datorita faptului ca statul numai facea fata cerintelor sociale, s-a pus problema delegarii unor servicii de interes general pt societatea unor persoane juridice private. In domeniul serviciilor publice statul are rolul de a supraveghea firmele private care au preluat sarcina producerii serviciilor publice.
Consumul de servicii publice constituie un indicator important al calitatii vietii intr-o tara. De exemplu, modul de organizare a serviciilor publice de sanatate, educatie, transporturi, protectie si paza, salubritate ofera informatii asupra nivelului de trai al consumatorilor, asupra existentei preocuparilor pt conservarea mediului inconjurator. Unii economisti considera serviciile publice drept o srtuctura organizatorica infiintata prin lege, de catre stat, judet sau municipii, oras sau comuna ori de catre particulari, dotata cu anumite atributii, incadrata cu personal specializat care exercita aceste atributii inzestrate cu mijloace materiale si banesti in scopul satisfacerii in mod continuu si permanent a unor interese comune ale unei colectivitati.
Alti specialisti dau o definitie generala a serviciilor publice considerandu-le: activitati de interes general asumate de organe publice.
Paul Negulescu in lucrarea Tratat de drept administrativ defineste serviciul public astfel: > In acest scop, pt a satisface o nevoie a publicului, ea organizeaza un serviciu administrativ cu menirea de a urmari aceasta satisfactiune. Spre deosebire de particulari, care, urmarind satisfacerea unei nevoi obstesti, cauta o remuneratie a investitiilor si a muncii lor, administratia urmareste satisfactia publicului, indiferent daca activitatea se soldeaza cu deficit ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.