Marketingul Locurilor - Bucovina

Introducere: scurt istoric

Cand spui Bucovina , primele ganduri te duc la o cultură populară impresionantă şi încă vie, arhitectură populară, port, meşteşuguri tradiţionale, numeroase obiceiuri calendaristice, meleaguri pline de o frumuseţe rară, mănăstiri ridicate de voievozii vremii, la Obcinele domoale, la semetia muntelui Rarăului şi Pietrele Doamnei, la Cetatea de Scaun, la muzeele încărcate de istorie ale vremurilor

Bucovina - “Ţara de fagi”, sau “Buchenland”-i storia acestui ţinut porneşte de pe timpul dacilor, însă la jumătatea secolului XVI-lea Bogdan Voievod este recunoscut ,,întemeietor şi legiuitor al ţării. Apoi, incepând cu secolul al XVIII-lea aceasta intră în sfera de influenţă a trei imperii: Otoman, Austriac şi Rus. Această regiune nu şi-a putut constitui de-a lungul timpului o identitate politică reală, fiind succesiv parte componentă a Moldovei medievale (a doua parte a secolului al XIV-lea – 1774), a Imperiului Austriac (1774/1775-1918) şi a Regatului România (1918-1940; 1941-1944). Nordul acestei provincii a făcut parte din Uniunea Sovietică (1940-1941; 1944-1991). Pînă în 1774 nu putem vorbi de Bucovina, aceasta fiind înainte o parte din "Ţara de Sus" a Ţării Moldovei. Ca realitate istorică şi ca nume de teritoriu, Bucovina începe să existe în cuprinsul Imperiului Habsburgic, dăinuind vreme de 144 ani, între 1774 şi 1918.

Odată cu debutul administrării habsburgice, denumirea de "Bucovina" este adoptată oficial. Totuşi, numele nu se impune decât treptat, o vreme continuându-se şi utilizarea în paralel a unor denumiri mai vechi: Ţara de Sus,Ţara Moldovei, Plonina, Cordon, Arboroasa. (Acest ultim apelativ este reafirmat de un grup de studenţi români de la Cernăuţi (Ciprian Porumbescu, Zaharia Voronca, Constantin Andreevici Morariu), care au înfiinţat societatea cu acelaşi nume în 1875.

Infrastructura

În prezent, provincia istorică Bucovina este divizată în două părţi, sudul acesteia fiind înglobat în Judeţul Suceava (8.555 km2, exceptand orasul Falticeni), Judetul Botosani (cuprinde doar câteva satedin comuna Mihăileni: satele Sinăuţii de Jos Rogojeşti şi Cândeşti ), nordul fiind integrat, începând cu 1991, în Regiunea Cernăuţi (8.100 km2) din Ucraina. Ca si imagine de ansamblu, Bucovina este situata intre zona adiacentă a oraşelor Rădăuţi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Siret şi Vicovu de Sus din România, precum şi Cernăuţi şi Storojineţ din Ucraina, iar ca vecini : N – graniţa cu Ucraina, V - judeţul Maramureş şi Bistriţa Năsăud, E - zona Moldovei ( judeţele Iaşi şi Botoşani), S – judeţele Harghita, Mureş şi Neamţ.

Cele mai importante orase din Bucovina sunt: Suceava, Gura Humorului, Campulung Moldovenesc, Radauti, Siret, Vatra Dornei

Suceava - reşedinţa judeţului Suceava, important centru turistic al României în special prin vechile monumente ce amintesc de glorioasa cetate de scaun a Moldovei. Suceava este atestata documentar pentru prima dată în 1388 ca si capitală a Moldovei.

Gura Humorului- Oraşul Gura Humorului reprezintă, din punct de vedere geografic, cel mai important nod al pelerinajelor şi al traseelor montane din Bucovina - un punct de plecare spre mănăstirile: Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Putna şi spre localităţile de interes turistic: Marginea, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Vama.

Vatra Dornei - staţiune turistică şi balneoclimaterică situată la 112 km de Suceava şi 42 km de Câmpulung Moldovenesc la o altitudine de 800m, ântr-o frumoasă depresiune vulcanică.

Campulung Moldovenesc - staţiune climatică, situată la 69 km sud -vest de Suceava, la o altitudine de 630 m cu un bioclimat bogat în ozon; punct de plecare în excursii în masivul Rarău.

Radauti – municipiu din judetul Suceava cu o populaţie de 27.759 locuitori, la o distanţă de 38 km de oraşul

Bucovina reprezintă o zonă bine împădurită, fiind predominată de munţi din Carpaţii Orientali şi de o zonă deluroasă. Sectorul montan ocupă latura vestică a zonei, aparţinând grupei nordice şi parţial celei centrale ale Carpaţilor Orientali (Obcinele Bucovinei 1483 m, Rarău 1653 m, Giumalău 1887 m, Vârful Pietrosu 2100m). Munţii Călimani situaţi în S-V zonei constituie cel mai înalt complex vulcanic din Carpaţii Româneşti, dar şi totodată cei mai tineri munţi din ţară.

Cai de acces:

Căile rutiere sunt mai numeroase şi de diverse tipuri (europene, naţionale, judeţene, comunale şi forestiere). In ultimii ani, atenţia edililor judeţului s-a îndreptat spre modernizarea drumurilor de acces, asta datoranduse si faptului ca s-a constatat o scădere a numărului de turişti.

Principala cale automobilistică este DN 17: Suceava-Vatra Dornei-Dej, pe aceeaşi renumită cale transcarpatică, inclusă în categoria drumurilor europene, (E 57). El trece prin sudul Obcinelor Bucovinei pe o distanţă de 65 km urmărind Valea Moldovei, apoi pe cea a Putnei, Pasul Mestecăniş ajungând în Valea Bistriţei Aurii la Iacobeni. De aici spre nord-vest pleacă DN 18 care urmăreşte Valea Bistriţei Aurii până la Cârlibaba (23 km) apoi trece în Maramureş (Borşa, Sighetu Marmaţiei).

Un alt drum naţional de importanţă este DN 17 A care se desprinde din DN 17 în amonte de Câmpulung Moldovenesc, traversează Obcina Feredeului până la Valea Moldoviţei şi apoi spre Obcina Mare până la Suceviţa-Marginea.

Din DN 17 se ramifică drumul modernizat 209 de la Păltinoasa spre nord Cacica-Solca-Marginea-Vicov (48 km). La Vicov întâlneşte drumul modernizat 209 E Rădăuţi-Putna ca o variantă locală pentru fluxul spre Mănăstirea Putna.

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor