Locul Mangementului Resurselor Umane e bine precizat în contextul Managementului General. Astfel, în literatura de specialitate, aparuta pâna în prezent, se pune accentul pe aspectele ce privesc relatiile, raportul, începând cu recrutarea, selectia, încadrarea, perfectionarea si stimularea pe tot parcursul angajarii si terminând cu încetarea activitatii.
Importanta fiintei umane în conducerea cu succes a unei afaceri e cea care face din managementul resurselor umane, un set de competente, deprinderi si atitudini esentiale pentru toti managerii. Acest set e legat direct de valorile supreme ale firmei/organizatiei.
Importanta fiintei umane în conducerea cu succes a unei afaceri e cea care face din managementul resurselor umane, un set de competente, deprinderi si atitudini esentiale pentru toti managerii. Acest set e legat direct de valorile supreme ale firmei/organizatiei.
Aceasta responsabilitate nu e doar legata de a furniza slujbe oamenilor, de a-i îndruma cum sa lucreze si de a le înregistra performantele, desi managerii trebuie sa faca acest lucru. Pe lânga toate acestea, e o investitie: a da oamenilor puterea pentru ca ei sa actioneze eficient si eficace. Pentru a reusi în lumea afacerilor trebuie sa te gândesti tot timpul cum poti face fiecare persoana mai folositoare, mai valoroasa. Investitia în oameni s-a dovedit a fi calea cea mai sigura de a garanta supravietuirea unei organizatii, sau de a asigura competitivitatea si viitorul acesteia.
Consultantii si managerii sustin ca oamenii constituie bunul cel mai de pret al unei organizatii. Astfel, în functie de scopul urmarit, managementul general s-a divizat într-o multitudine de domenii specializate, în rândul carora se înscrie si managementul resurselor umane.
Succesul unei organizatii e determinat si de calitatea resurselor umane, de procedurile prin care se face atragerea si mentinerea celor mai stralucite talente, care sa realizeze cele mai dificile sarcini cu acelasi entuziasm cu care le realizeaza pe cele usoare..
Fondatorii disciplinei sunt personalitati cu rezonanta în pionieratul managementului, sociologiei, psihologiei. Astfel, Fr. Taylor (1915), a fost preocupat de bunastarea angajatilor ce depinde de îndeplinirea viguroasa a sarcinilor specifice, Elton Mayo (1931), fondator al scolii relatiilor umane.
În 1936, H. Maslow, a devenit cunoscut pentru studiul nevoilor umane pe care le ierarhizeaza conform piramidei trebuintelor sau scarii lui Maslow , iar Peter Drucker (1955), pune accentul pe necesitatea unui Creative Leadership . Mc Gregor, în anii60, s-a preocupat de pregatirea managerilor ca pentru lupta (fivefighters)..
Activitatea e conducere se defineste ca o activitate complexa ce are drept scop eficientizarea eforturilor oamenilor in procesul muncii. Exercitarea procesului de conducere presupune existenta unor persoane care efectueaza activitati specifice procesului de mamagement, aceste persoane fiind denumite, manageri.
Exista opinii diferite in ceea ce priveste definirea managerului (cadru de conducere).
P.Drucker considera ca managerii sunt atat conducatorii propriu-zisi cat si specialistii si alte persoane care pot lua decizii cu influenta asupra activitatii intreprinderii, exceptandu-i insa pe maistri.
P.Bolinet sustine ca un conducator este o persoana care-si obtine rezultatele prin altii.
Definitia adoptata de majoritatea specialistilor este: orice persoana care ocupa o functie de conducere intr-o organizatie socio-economica reprezinta un manager (cadru de conducere), indiferent de treapta ierarhica pe care se afla.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
