1. INTRODUCERE
Domeniul managementului comparat a fost și rămâne strâns conectat la evoluția „științei managementului” la nivel global; acesta din urmă, în decurs de circa 150 de ani, a transformat structura socială și economică din țările dezvoltate.
Primele studii teoretice și aplicații empirice ce pot fi incluse în sfera managementului comparat au avut loc în SUA, după anul 1950. Astfel, la nivelul anilor ’60 economia americană era deja relativ internaționalizată, fapt ce a favorizat efectuarea primelor studii privind practicile de management din mai multe țări/companii. În mare măsură, astfel de studii de management comparat au fost făcute de profesori universitari, specialiști în management, consultanți în afaceri, practicieni din cadrul unor corporații americane multinaționale care aveau importante interese de afaceri în alte zone/țări ale lumii. Este de remarcat și interesul pentru astfel de studii/analize de management comparat la nivelul Europei postbelice, dar și în cazul unor țări precum Japonia sau Coreea de Sud.
Unii specialiști tratează managementul din SUA ca un tip standard de management și consideră că managementul comparat se ocupă de transferul de cunoștințe din managementul american în managementul unor țări mai puțin dezvoltate.
2. DIMENSIUNILE CULTURALE- Suedia - Coreea de Sud
2.1. Distanța față de putere
Această dimensiune se referă la faptul că toți indivizii din societăți nu sunt egali - ea exprimă atitudinea culturii față de aceste inegalități dintre noi. Distanța de putere este definită ca măsura în care membrii mai puțin puternici ai instituțiilor și organizațiilor dintr-o țară se așteaptă și acceptă că puterea este distribuită inegal.
Suedia are scoruri scăzute la această dimensiune (scor de 31), ceea ce înseamnă că stilul suedez caracterizează următoarele: a fi independent, ierarhie doar pentru comoditate, drepturi egale, superiori accesibili, coaching lider, managementul facilitează și împuternicește. Puterea este descentralizată, iar managerii se bazează pe experiența membrilor echipei lor. Angajații se așteaptă să fie consultați. Controlul este antipatic, iar atitudinea față de manageri este informală și pe bază de prenume. Comunicarea este directă și participativă.
La un scor mediu de 60, Coreea de Sud este o societate ușor ierarhică. Aceasta înseamnă că oamenii acceptă o ordine ierarhică în care fiecare are un loc și care nu mai are nevoie de justificare. Ierarhia într-o organizație este văzută ca reflectând inegalități inerente, centralizarea este populară, subordonații se așteaptă să li se spună ce să facă, iar șeful ideal este un autocrat binevoitor.
2.2. Individualism
Problema fundamentală abordată de această dimensiune este gradul de interdependență pe care o societate îl menține între membrii săi. Are de-a face cu dacă imaginea de sine a oamenilor este definită în termeni de „eu” sau „noi”. În societățile individualiste, oamenii ar trebui să aibă grijă numai de ei înșiși și de familia lor directă. În societățile colectiviste, oamenii aparțin „în grupuri” care au grijă de ei în schimbul loialității.
Suedia, cu un scor de 71 este o societate individualistă. Aceasta înseamnă că există o mare preferință pentru un cadru social slab unit, în care indivizii trebuie să aibă grijă doar de ei înșiși și de familiile lor imediate. În societățile individualiste, infracțiunea provoacă vinovăție și pierderea stimei de sine, relația angajator/angajat este un contract bazat pe avantaje reciproce, deciziile de angajare și promovare trebuie să se bazeze doar pe merit, managementul este managementul persoanelor.
Coreea de Sud, cu un scor de 18 este considerată o societate colectivistă. Acest lucru se manifestă printr-un angajament strâns pe termen lung față de „grupul” membru, fie că este o familie, o familie extinsă sau relații extinse. Loialitatea într-o cultură colectivistă este primordială și depășește majoritatea celorlalte reguli și reglementări societale. Societatea promovează relații puternice în care toată lumea își asumă responsabilitatea pentru ceilalți membri ai grupului său. În societățile colectiviste, infracțiunea duce la rușine și pierderea feței, relațiile angajator/angajat sunt percepute în termeni morali (cum ar fi o legătură de familie), deciziile de angajare și promovare țin cont de grupul angajat al angajatului, managementul este managementul grupurilor.
- Burciu Aurel, curs de Management comparat-2022
- https://www.hofstede-insights.com/country-comparison/south-korea,sweden/
- https://www.britannica.com/place/Sweden/Education
- https://www.britannica.com/place/South-Korea/Armed-forces-and-security#ref34974
- https://www.everyculture.com/Sa-Th/Sweden.html
- https://www.everyculture.com/Ja-Ma/South-Korea.html
- https://ro.tierient.com/cultura-suediei/
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
