Managementul european reprezinta o insumare de modele manageriale proprii tarilor europene, diferentele specifice in materie de management fiind generate de factori de natura culturala si de traditii comportamentale.
Germania este statul cu cea mai numeroasa populatie din Europa din care 57% este forta de munca activa; prin forta sa economica este pe locul trei in lume dupa SUA si Japonia, fiind urmata de Franta. Sub raport tehnic-tehnologic, social, economic, modelul german de management este unul dintre cele mai eficiente din lume .
Germania practica unul din cele mai eficiente managementuri din lume cu rezultate economice exceptionale, obtinute in contextul reconstruirii industriei aproape complet distruse in timpul razboiului, apeland la tehnologii noi.
In opinia specialistilor germani, cultura tarii lor a determinat modelul specific de management german, gandirea fiind influentata de experienta dobandita in familie, apoi de educatia din scoala si in organismele proprii tarii.
Influenta culturii asupra managementului a fost subliniata si de G. Hofstede si de alti apecialisti germani care pe baza studiilor incearca sa influenteze favorabil comportamentele managerilor.
Comportamentul managerial german este puternic marcat de principiile protestante privind eficienta sociala a structurilor organizationale, respectiv demnitatea umana avand ca scop bunastarea oamenilor, solidaritatea caracterizata prin responsabilitati la nivel de individ si la nivel de grup, responsabilitatea pentru propriile opinii si inviolabilitatea proprietatii.
Toate acestea au condus la conceptul de ,,economie sociala de piata" ai caror promotori au fost membrii asa-zisului ,,Freiburger Kreis" (1942 - 1943), cerc de rezistenta impotriva nationalismului socialist. Intre principiile importante ale sistemului social, caolic se pot remarca:
- Demnitatea umana - care are ca scop bunastarea oamenilor;
- Solidaritatea - caracterizata prin responsabilitati comune, atat la nivel de individ , cat si la nivel de grup;
- Responsabilitatea pentru proprile afaceri;
- Inviolabilitatea proprietatii;
Toate acestea influenteaza succesul intreprinderilor, care, in general, depinde de modul de gandire care in Germania are la baza valori precum simtul datoriei si altele, care contribuie la dezvoltarea personalitatii.
In managementul german este dominanta metoda managementului pe baza de rezultate. Managerii germani se caracterizeaza prin competenta profesionala, capacitate de negociere a conflictelor de interes cu sindicatele, buni cunoscatori ai legislatiei pe care o respecta si o invoca ca argument de negociere.
CAPITOLUL 1
Organizarea structurala a intreprinderilor germane
IPOTEZA CERCERARI
Ipoteaza care se cere a fi verificata este de a demonstra ca,intreprinderile germane sunt bine organizate si structurate pentru ca, dispun de unul dintre cele mai eficiente managementuri din lume.
1.1. Organizare structurala a intreprinderilor germane
"In intreprinderile germane sistemul organizatoric consta in ansamblul elementelor de natura organizatorica ce asigura cadrul, continuarea si functionalitatea proceselor de munca in vederea realizarii obiectivelor previzionate" .
"Organizarea structurala consta in gruparea functiunilor, activitatilor, atributiilor si sarcinilor, in raport de anumite criterii si repartizarea acestora, in scopul realizarii lor, in subdiviziuni organizatorice pe grupuri si persoane in vederea asigurarii unor conditii cat mai bune pentru indeplinirea obiectivelor intreprinderii" .
Organizarea structurala se concretizeaza in principal prin structura organizatorica.
In cadrul structurii organizatorice se detaseaza doua componente principale:
1. compartimentelor de productie; Structura manageriala, conceputa ca ansamblul managerilor de nivel superior si al subdiviziunilor organizatorice prin deciziile si actiunile carora se asigura conditiile manageriale, economice, tehnice si de resurse umane necesare desfasurarii activitatii
2. Structura de productie, in compunerea careia intra ansamblul subdiviziunilor organizatorice ale intreprinderii in cadrul carora se desfasoara activitatile operationale de productie si prestari de servicii.
In Germania exista doua tipuri de societati comerciale:
a. societati deschise, care se incadreaza in categoria marilor firme;
b. societati inchise, care au sub 500 de salariati si se incadreaza in randul firmelor mici si mijlocii.
Mai exista si grupuri industriale care au un portofoliu extins de activitati economice cu trasaturi comune. Strategiile majore se fundamenteaza la acest nivel, iar apoi sunt transmise unitatilor componente.
Functioneaza si holdinguri industriale, constituite din filiale sau unitati grupate in raport de ramura de activitate. La acest nivel se realizeaza planificarea strategica, se definesc operatiunile comerciale majore, se aloca resursele financiare si umane.
In intreprinderile din Germania se intalnesc structuri organizatorice pe functiuni si structuri pe divizii.
Structura organizatorica functionala este alcatuita din compartimente operationale si compartimente functionale. Managerul beneficiaza de asistenta compartimentelor functionale, iar executantii primesc decizii si raspund fata de sefii ierarhici si fata de compartimentele functionale, existand multiple subordonari.
Intreprinderea germana care are o structura functionala poate fi publica sau privata, societate cu raspundere limitata sau societate pe actiuni.
Intreprinderea este condusa de un "directorat" compus din doi pana la cinci directori. Raspunderea directoratului se refera la domeniul de specialitate al functiunii respective in care este specializata persoana, si anume, productie, vanzari, finante, etc.
Pe fiecare functiune se pot organiza mai multe compartimente care se subordoneaza directorului responsabil de functiunea respectiva. Membrii directoratului colaboreaza la conducerea intreprinderii si raspunde de domeniul pe care il conduce.
1. Ion Petrescu, - Management European, Editura Expert,2004
2. Comanescu ,E., - Management european, Ed. Economica, Bucuresti, 1999;
3. Popa, I. s.a.- Management international, Ed. Economica, Bucuresti, 1994;
4. Niculescu, O.,- Managementul comparat, editia a II-a, Ed. Economica, Bucuresti, 2001;
5. Burdus, E., - Managementul comparat, Ed. Economica, Bucuresti, 1997;
6. Clinciu, I., - Dimensiunea europeana a managementului resurselor umane, Ed. Luceafarul, Bucuresti, 2003.
7.Petrescu, I., - Problemele cercetarii in stiinta manageriala, Ed. Lux Libris, Brasov, 1999;
8. Auger, P., s.a.- Recherche et chercheur scientifique , Press Universitaires de France, 1964;
9. Constantinescu, N.N., - Probleme de metodologie si cercetare in stiinta economica, Ed. Economica, Bucuresti, 1998
10. Boboc, I., Comportament organizational si managerial, vol. I, Ed.Economica,Bucuresti,2003
11. Birsan, M.,Integrare economica europeana.Introducere in teorie si practica, vol. I, Ed.Carpatica,Cluj-Napoca,1995
12. Androniceanu, A., Management public international, Ed. Economica Bucuresti, 1999
13. Borza, A., Managementul resurselor umanein contexr european, Ed. Dacia,Cluj-Napoca, 1999
14. Burdus, E.,(coord.), Managementul schimbarii orgazitionale, Ed.Economica, Bucuresti, 2001
15. Deaconu, A., s.a., Comportamentul organizational si gestiunea resurselor umane, Ed. ASE, 2002
16. Johns, G., Comportament organizational, Ed. Economica,1998
17. Previscan, M., Managerizarea schimbarilor organizationale, Ed. Mirton , Timisoara, 2001
18. Warner, M., Campbel, A., German Management, in : vol. Hickson, D. J., (Ed.), Management in Western Europe, Walter de Gruiter, Berlin, 1993
19. Nicolescu, O., Nicolescu, L. (2005). Economia, firma si managementul bazate pe cunostinte, Editura Economica, Bucuresti
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
