Comentariu pe Marginea Articolului - Inside The Grafter’s Game - An Ethnographic Exaccamination of Football’s Underground Economy

Articolul ‘Inside the Grafter’s Game: An Ethnographic Examination of Football’s Underground Economy’ scris de John Sudgen a fost publicat în august 2007 în Journal of Sport and Social Issues, pe Internet. Articolul tratează problematica unei subculturi economice în jurul afacerilor dezvoltate de fotbal în Regatul Unit al Marii Britanii, cu precădere în oraşul Manchester, cunoscut pentru cluburile sale sportive, suporterii înfocaţi dar şi pentru o istorie tulburată în ultimele decade ale secolului XX.

În prima parte a articolului, autorul prezintă faptele de bază, de la care el porneşte discursul social de mai departe: paralel cu industria oficială şi legală a fotbalului şi a sportului în general, în întreaga lume se dezvoltă o piaţă neagră de falsificatori, piraţi, interlopi, care oferă produse şi servicii suporterilor în afara sau la graniţa pedepselor penale. Aceştia sunt caracterizaţi de un spirit antreprenorial de excepţie, dar care nu au avut parte de educaţie, suport financiar şi moral pentru a fi îndeptaţi spre partea legală a mediului economic.

Principalele elemente în jurul cărora John Sudgen îşi construieşte articolul sunt piesele de îmbrăcăminte sportivă contrafăcute, obiectele şi suvenirurile pentru fani, operaţiunile de catering fără licenţă, intermedierea vânzării biletelor la meciuri şi turismul de fotbal. Acesta introduce termenul de „grey market”, piaţa gri, însemnând activităţile antreprenoriale de la graniţa cu legalitatea, al căror statut este o chestiune complexă şi ţine, la o adică, de artificii avocăţeşti.

Întreaga lucrare este una non-conformistă atât prin ideile care le propune, cât şi prin modalitatea directă cu care tratează o problemă atât de delicată. Autorul s-a apropiat de unul din cele mai importante grupări de “piraţi” ai fotbalului, a trăit alături de ei, i-a intervievat şi s-a specializat în modul lor de viaţă, dobândind astfel o expertiză de netăgăduit în lumea underground a fotbalului englez. Problema moralităţii unei astfel de întreprinderi ştiinţifice nu este dezbătută în articol şi este evitată cu eleganţă de autor, care se referă la surse unde această problemă a fost lămurită.

Primul pas pe care autorul l-a făcut în această scufundare în lumea interlopă a fost să înveţe limbajul prin care comunica grupul respectiv. Din punct de vedere social, împărtăşirea aceluiaş limbaj între mebrii unui “trib” social este vitală. Încercând să se integreze, autorul a procedat foarte bine punându-se la punct cu termenii la început. Astfel, el a aflat că grupul de interlopi, “the grafters”, avea denumiri speciale pentru bilete la meciuri: “briefs”, “bits”. “Cat” vine de la categorie, anume categoria de bilete în discuţie.

Pe aceeaşi notă, toţi termenii cheie în îndeletnicirile acestui grup social îşi găsesc corespondentul în jargon. La fel şi personajele, ale căror nume de botez nu le mai ştie nimeni. Aici se discută doar de Jimmy the Mac, Rocket, Fat Vinnie, Tunes etc, culminând cu şeful lor, Big Tommy.

Articolul are un sub-capitol dedicat prezentării acestui amfitrion al ilegalităţii şi semilegalităţii fotbalului englez. Cum arată acesta, cum vorbeşte, unde locuieşte sunt informaţii preţioase pentru a ne da seama cu cine avem de-a face. Şi mai mult decât atât, autorul articolului face ceva de importanţă crucială în analiza socială, şi anume plenare referiri la background-ul psihologic, familial şi economic al acestui Big Tommy, care provine dintr-o familie proletară din Manchesterul anilor 60.

Şi pentru că magicul cuvânt Manchester a fost pomenit, o analiză la obiect a fenomenului Manchester era necesară pentru o înţeelegere cât mai profundă a situaţiei. Copilăria lui Big Tommy s-a derulat într-o perioadă de recesiune economică ce a urmat celui de-al Doilea Război Mondial. Infrastructura victoriană a Manchesterului era în plin colaps, iar tinerii, care se pregătiseră pentru o viaţă profesională în şcoli de meserii şi ateliere, au devenit imposibil de încadrat în câmpul muncii. Singura lor alternativă era munca la negru sau micile afaceri ilegale, care puteau să le aducă un venit pentru a-şi întreţine familiile.