Calitatea Produselor și Serviciilor în Relație cu Protecția Consumatorului

NOŢIUNI TEORETICE DESPRE CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

Conceptul general de ,,calitate’’ se utilizează în majoritatea domeniilor de activitate fiind atribuit cu precădere în cel al producţiei de mărfuri şi în servicii.

Calitatea nu se reduce la câteva proprietăţi izolate, ci constituie unitatea tuturor proprieltăţilor importante, sua sinteza acestora.

Calitatea este strâns legată de noţiunea de cantitate, între care există o strânsă interdependenţă. Legătura reciprocă dintre ele se exprimă prin noţiunea de masură, aceasta constituind limita cantitativă dincolo de care se schimbă calitatea obiectului (salt calitativ).

Plecând de la sensul filosofic al conceptului se poate formula definiţia: ,,Calitatea produselor este conferită de isnteza optimă a principalelor proprietăţi (caracterisctici), care exprimă gradul de utilitate în satisfacerea nevoilor exprimate sau implicite.’’

Sensul tehnic al calităţii exprimă gradul de conformitate cu specificatiile prevăzute de documentaţia produsului.

Din punct de vedere economic, calitatea exprimă măsura optimă în raport cu cheltuielile ocazionate la producător şi client.

În sens social, calitate exprimă gradul de satisfacere a nevoilor clientului care este de altfel, scopul pentru care se realizează produsele.

În activitatea practică, legată de producţia şi circulaţia mărfurilor, au apărut noţiuni concrete, uzuale, aplicative, care derivă din noţiunea teoretică de calitate. Astfel de noţiuni sunt: calitatea proiectată, calitatea omologată, calitatea prescrisă, calitatea contractată, calitatea reală. Toate aceste ipostaze exprimă anumite faze de realizare a calităţii, sau momente din circulaţia mărfurilor de la producător la consumator.

Ipostazele calităţii:

- Calitatea proiectată (calitatea concepţiei) reprezintă măsura în care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire, la fabricatia produsului respectiv, a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic;

- Calitatea fabricaţiei desemnează gradul de conformitate a produsului cu documentaţia tehnică. Acesta se realizează în producţie şi este determinată de procesul tehnologic, echipamentul de producţie, activitatea de urmărire şi control, manoperă, etc.

- Calitatea livrată, reprezentând nivelul efectiv al calităţii produselor livrate de furnizor.

Pe măsura dezvoltării producţiei industriale, creşterii şi diversificării cererii de producţie, noţiunea de calitate a produsului a evoluat şi s-a diversificat, vorbindu-se despre:

- "calitatea potenţială", reprezentând calitatea produsului după proiectare, înainte de asimilarea lui in fabricaţie;

- "caliatea parţială", reprezentând raportul dintre calitatea obţinută şi cea cerută;

- "calitatea realizată", acea calitate rezultată în urma verificării la capătul liniei de producţie.

- "calitatea asigurată", calitatea care rezultă pe baza unui program unitar cuprinzând toate activităţile de control ale calităţii (prevenire, măsurare şi acţiune corectivă)

- "calitatea totală", în care se integrează gradul de utilitate, economicitate, estetică, etc.

Atestarea calităţii produselor s-a realizat până în 1980 aproape exclusiv de către producător prin documente emise de către aceştia (certificate de calitate, buletine de analize sau certificate de garanţie).

Deoarece simpla afirmaţie a producătorului nu mai oferea garanţia necesară privind calitatea produselor, ântr-o serie de ţări s-a introdus sistemul certificării calităţii. Aceasta se face de către organisme neutre, independente de producător şi beneficiar. Prin certificare se înţelege procedura si activitatea desfaşurată de către un organism autorizat pentru determinarea, verificarea şi atestarea calităţii în scris , conform cu cerinţele stabilite. Aceste organisme autorizate, în ţara noastră, au personalitate juridică, sunt atestate profesional şi pot emite: certificate de conformitate şi/sau certificat de capabilitate.