Mitul platonician

Previzualizare referat:

Cuprins referat:

1. Cuvinte-cheie
2. Introducere in problematica
3. De la mit la filosofie in Grecia antica
3.1. Definirea conceptului de mit
3.2. Aparitia filosofiei
3.3. Polemica dintre mit si filosofie
4. Mitul - intre gindire abstracta si concreta
4.1. Mitul la Homer
4.2. Mitul la Platon
4.3. Raportarea platoniciana fata de opera homerica
5. Mitul pesterii- de la mythos la logos
6. Concluzie
7. Bibliografie

Extras din referat:

2. Introducere

Vremea miturilor, preistorie a filosofiei, este epoca in care mitul domneste in exclusivitate, fara a fi recunoscut ca atare. Constiinta umana se afirma inca de la origine ca structura a universului, deci mitul este legat de prima cunoastere pe care omul o dobindeste despre sine si despre ceea ce-l inconjoara. Mai mult decit atit, mitul este structura de baza a acestei cunoasteri.

In masura insasi in care tinde spre rationalitate, gindirea filosofica isi justifica fiecare dintre afirmatiile sale in functie de normele inteligibilitatii logice. Orice doctrina se prezinta astfel ca un corpus de adevaruri abstracte, valabile independent de spatiu si timp. Fiecare sistem reia in folosul lui lucrarea ratiunii si pretinde ca o sfirseste .

Mitologia este o metafizica prima, iar metafizica o mitologie secunda. Constiinta mitica realizeaza unitatea existentei concrete. Nu se pune problema de a pierde ratiunea, ci de a o salva. Miturile prezinta ratiunea in stare salbatica, in timp ce filosofia preia si valorifica produsele ratiunii. Mentalitatea primitiva nu disociaza natura de cultura. In experienta integrala a primitivului, rasaritul soarelui sau al lunii sunt evenimente de acelasi ordin ca soarta unei batalii ori ca succesul constructiei unei ambarcatiuni. Pentru omul civilizat, cultura inseamna omul adaugat naturii, omul care isi exercita dreptul de a lua in posesie universul, refacindu-l dupa chipul sau pentru a se instala mai bine in el. Omul din mit, pentru care a face inseamna a reface, nu cunoaste decit o realitate globala, a carei initiativa radicala nu-i apartine si in care se asociaza strins natura si supranatura .

Desi blamat de filosofi, Homer, cel care a fost denumit parintele mitului va dainui prin operele sale si va oferi un tipar canonic pentru ceea ce inseamna mit. Unul dintre filosofii cei mai neclintiti de dorinta de a-l desfiinta pe Homer, Platon, va folosi in operele sale modelul mitului. Lucrarea isi propune sa clarifice care este rolul mitului in gindirea homerica si cu ce rol va fi folosit de Platon mai tirziu, precum incearca si sa aduca in discutie polemicile dintre mit si ratiune, dintre mitul arhaic si cel didactic si dintre opera unui clasic al literaturii universale precum este Homer si a unui filosof precum Platon.

3. De la mit la filosofie in Grecia antica

3.1. Definirea conceptului de mit

Pentru vechii greci adevarul istoric era un adevar consacrat de traditie, adica se credea adevarat ceea ce inainte altii considerau adevarat. Generatiile care se succedau preluau totul de la inaintasi. Atunci cind exista povestirea despre ceva, acel ceva exista pentru ca existenta lui nu avea nevoie de nicio dovada, simplul fapt ca se povestea conferea realitate acelui ceva.

Mitul, deci, este o traditie orala care spune adevarul pentru ca alta explicatie nu exista si el va fi crezut adevarat si intr-o epoca cind apare controversa deoarece mitul vine din traditie, iar traditia este considerata intotdeauna adevarata. Pentru lumea antichitatii grecesti, mitologia era un gen literar, popular, deci o literatura orala anterioara distinctiei dintre realitate si fictiune, cind elementul legendar era admis . Mitul nu poate fi explicat, dezvrajit deoarece mitul se traieste si re-traieste in functie de capacitatea de comprehensiune si de experienta auditorului. Lumea mitului este o lume inchisa prin acces si deschisa prin sens. Nu oricine poate trai sensurile profunde si multiple ale mitului si, mai ales, nu oricine are acces la acestea. Intr-un fel sau altul, miturile au in centrul lor omul, ca narator, ca auditor, sau ca personaj.

Mitul este una dintre formele care asigura comprehensibilitatea lumii in care omul salasluieste, fara a avea pretentia ca poate determina fiinta umana sa ,,cunoasca" lumea, ci numai pe aceea, accesibila, de a o ,,intelege". Cu alte cuvinte, mitul nu vine pentru a explica ceea ce se intampla in jur, ci mai degraba cu scopul de a aduce un argument pentru ordinea lucrurilor.

Mitul trebuie interpretat in cheia sacrului si a profanului pentru ca relateaza o istorie sacra , un eveniment care a avut loc in timpul primordial, in timpul fabulos al originilor. Reintoarcerea privirii catre origini, catre sursele primordiale este caracteristica esentiala a mitului si sansa unei calatorii a omului intr-un trecut care i se pare astfel mai apropiat prin recurgerea la mit.

Bibliografie:

Bibliografie primara:

- Buffiere, Felix, Miturile lui Homer si gindirea greaca, traducere de Gh. Ceausescu, Editura Univers, Bucuresti, 1987.

- Homer, Odiseea, traducere de George Murnu, Editura Univers, Bucuresti, 1971.

- Platon, Republica, traducere de Dumitru Vanghelis, Editura Antet, Bucuresti, 2012.

- Vernant, Jean-Pierre, Mit si gindire in Grecia antica, traducere de Zoe Petre si Andrei Niculescu, Editura Meridiane, 1995.

Bibliografie secundara:

- Collins, Derek, Heraclit , https://chs.harvard.edu/CHS/article/display/6743.12-heraclitus (accesat la data de 25.05.2019).

- Drimba, Ovidiu, Istoria culturii si civilizatiei, editia I, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985.

- Eliade, Mircea, Sacrul si profanul, traducere din franceza de Brindusa Prelipceanu, editia a III-a, editura Humanitas, Bucuresti, 2013.

- Gusdorf, Georges, Mit si metafizica, traducere de Lizuca Popescu-Ciobanu, Editura Amarcord, Timisoara, 1996.

- Musca,Vasile, Filosofia politica a lui Platon, studiul - Filosofie si libertate. Mitul pesterii si conditia politicului la Platon - , Editura Polirom, Iasi, 2006.

- Veyne, Paul, Au crezut grecii in miturile lor?, traducere de Bogdan Ghiu, prefata de Zoe Petre, Editura Univers, Bucuresti, 1996.

- Vladutescu, Gheorghe, Filosofia legendelor cosmologice romanesti, Editura Paideia, Bucuresti, 1998.

.

Download referat

Primești referatul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2019
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
15 pagini
Imagini extrase:
15 imagini
Nr cuvinte:
5 792 cuvinte
Nr caractere:
28 200 caractere
Marime:
45.76 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Litere
Data publicare:
05.01.2020
Structură de fișiere:
  • Mitul platonician.docx
Predat:
Facultatea de Litere , Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi
An de studiu:
I
Nota primita:
Nota 10

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
,,Tot ceea ce exista, exista in virtutea a ceea ce fiinteaza in mod real si anume'' (Platon)....
Fara indoiala, asa cum spune Th. P. van Baaren, religia este o functie a culturii...
CAPITOLUL I NOTIUNI SI PROBLEME INTRODUCTIVE 1. CE ESTE FILOSOFIA? Introducere Activitate...
Semnificatia culturii in lumea contemporana In ultimul secol, conceptul de cultura a devenit...
I. Ziarul Timpul acuzat in parlament Argument ... La 13 martie 1881 s-a consumat, in...
Sus!