Complimentul

In acest capitol, ne propunem sa definim actul complimentarii si caracteristicile acestuia datorita faptului ca acestea vor reprezenta baza intregii analize din capitolele urmatoare (complimentarea facuta fetelor si complimentarea facuta baietilor).

Capitolul se deschide cu doua subcapitole, poate surprinzatoare pentru unii, care releva doua dintre caracteristicile limbajului uman: creativitatea si alteritatea. Motivele pentru care am ales sa punctez mai intai aspecte care tin de limbaj (Dimensiunea creativa a limbajului si Limbajul uman - ,,ca manifestare primara a alteritatii") se datoreaza faptului ca actul complimentarii releva, pe de o parte, dimensiunea creativa a limbajului, multe dintre complimentele propuse spre analiza caracterizandu-se prin creativitate, fie ea metaforica sau nu, iar pe de alta parte, alteritatea limbajului in sensul in care toate complimentele sunt orientate inspre celalalt. Cel de-al treilea subcapitol, care este impartit in mai multe parti, este dedicat in intregime complimentului: definirii acestuia, functiilor pe care le are, clasificarii lui, conditiilor de reusita, precum si elementelor care ne pot fi de folos in interpretare.

In ceea ce priveste demersul utilizat pentru definirea actului complimentarii si pentru stabilirea caracteristicilor acestuia, acesta a fost atat de la general la particular, cat si invers. Sursele la care am apelat sunt numeroase insa cele mai importante sunt cele in care este abordata problematica complimentarii (Hessa Al Falassi, Just say 'Thank you': A Study of Compliment, J. Coates, Language and Gender; Pomerantz, Compliment Responses. Notes on the Co-Operation of Multiple Constraints; K. Orechioni). Odata consultate aceste surse, mi-am indreptat atentia asupra corpusului selectat, identificand strategiile discursive prezente in complimentele selectate de pe Facebook si modul in care acestea sunt utilizate, dupa care am recurs la studii cu privire la Facebook si la emoticoane (A. Bradut-Umanu, Cartea fetelor. Revolutia facebook in spatiul social ; A Cotoc, Teza de doctorat. Limbaj si identitate in spatiul digital. O abordare multidisciplinara ; Gauducheau, Marcoccia, Analyser la mimo-gestualite : un apport methodologique pour l'etude de la dimension socio-affective des echanges en ligne ; Gauducheau, Marcoccia, L'analyse du role des smileys en production et en reception: un retour sur la question de l'oralite des ecrits numeriques etc.), la dimensiunea creativa a limbajului (Avadanei, La inceput a fost metafora ; Coseriu, Omul si limbajul sau. Studii de filozofia limbajului, teorie a limbii si lingvistica generala ; Coseriu, Prelegeri si conferinte (1992-1993) ; Lakoff, Johnsen, Metaphors we live by etc.), dar si la alte surse referitoare la strategii discursive si la modul in care vorbesc romanii (Ionescu Ruxandoiu, Conversatia. Structuri si strategii. Sugestii pentru o pragmatica a romanei vorbite ; Vasilescu, Cum vorbesc romanii. Studii de comunicare (inter)culturala ; Pease, Garner, Limbajul vorbirii. Arta conversatiei).

1.1. Dimensiunea creativa a limbajului

Omul este o fiinta sociala, care traieste si se dezvolta doar in cadrul unei comunitati, motiv pentru care se poate spune ca, inca din nastere, el este inzestrat cu un instinct de comunicare pe care il fructifica in relatia cu celalalt. In cadrul comunitatii, oamenii actioneaza unul asupra celuilalt prin intermediul limbajului, care este o ,,activitate creatoare" umana. (Coseriu, 2009: 9).

Dimensiunea creativa a limbajului caracterizeaza toate formele culturii, iar printre aceste forme se numara si limbajul uman ca activitate creatoare a omului datorita faptului ca presupune creare de semnificate in alteritate (Coseriu, 2009: 10). Principiul creativitatii evidentiaza dinamismul limbajului, care este vazut nu ca ergon, ci ca energeia, iar acesta este si motivul pentru care limba este vazuta ca un sistem aflat intr-o permanenta miscare.

Cand vorbim despre creativitate, de cele mai multe ori, subiectii vorbitori au de-a face cu o creativitate metaforica datorita faptului ca, desi pentru majoritatea oamenilor metafora este doar o figura de stil specifica poeziei, ea este atotprezenta in viata de zi cu zi, nu doar in limbaj, ci si modul nostru de a actiona sau in modul nostru de a gandi pentru ca aparatul nostru conceptual este prin insasi natura lui in mod fundamental metaforic (George Lakoff, Mark Johnsen, 2003: ). In acceptiunea clasica, metafora este procedeul artistic, care rezulta dintr-o comparatie subinteleasa prin substituirea sensului unui cuvant printr-un alt sens datorita faptului ca ,,orice lucru si orice experienta din aceasta lume poate fi legat sau legata de orice alt lucru sau experienta prin analogie si similitudine" (Avadanei, 1994: 17), motiv pentru care intr-un anumit context orice poate fi legat metaforic de altceva, astfel incat nicio metafora nu ar putea fi considerata eronata.

Dimensiunea creativa a limbajului poate fi usor observata in cadrul analizei actului complimentarii din capitolele urmatoare (Complimentarea fetelor si Complimentarea baietilor).

1.2. Limbajul uman - ,,manifestare primara a alteritatii"

Indiferent daca vorbim despre o creativitate metaforica sau doar despre creativitate, pur si simplu, aceaste doua operatii sunt intrebuintate in scopul orientarii catre celalalt. Orientarea spre celalalt este obiectivata doar prin intermediul limbajului care are, asadar, si o dimensiune a alteritatii.